România, pe ultimul loc în Europa: 1.110 zile de așteptare pentru medicamente inovatoare

De ce România alocă doar 2,7% pentru medicamente orfane?

Prăpastia dintre România și UE: Pacienții noștri așteaptă dublu față de media europeană Potrivit studiului, un pacient din România așteaptă în medie 1.110 zile (peste 3 ani) de la momentul în care un medicament inovator este aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) până când acesta ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Prin comparație, media Uniunii Europene este de 597 de zile. Situația s-a agravat dramatic față de edițiile anterioare ale studiului, unde România nu se afla pe o poziție atât de defavorabilă. Dacă anul trecut eram pe undeva la 860-870 de zile, acum suntem la 1.110.

Ultimele știri

Lansarea ANPPS la Senat: colaborare pentru sănătate orală echitabilăDe ce România ar trebui să acorde prioritate Fondului Social pentru Climă?ELCEN reface instalațiile afectate la CET București Vest printr-un amplu program de măsuriPiedone junior a fost exclus din Partidul Umanist Social Liberal

Decalajul față de celelalte țări a crescut, a precizat Dan Zaharescu, Directorul Executiv ARPIM.

De exemplu, în Cehia, pacienții au acces la tratamente noi în 659 de zile, în Polonia în 714 zile, iar în Croația în 734 de zile de la aprobarea EMA.

Zero medicamente noi compensate în ultimii doi ani Rata de disponibilitate a moleculelor noi aprobate între anii 2021 și 2024 plasează țara noastră într-o zonă critică. Cât mai așteaptă pacienții români după medicamente inovatoare! La nivel general, românii au acces la doar 17% dintre medicamentele inovatoare (adică doar 28 din cele 168 de molecule aprobate la nivel european), în timp ce media Uniunii Europene este de 45%, iar țări din regiune precum Cehia ating 50%, iar Polonia 46%.

Din medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2023-2024, niciunul nu era compensat în România la data de referință a studiului (5 ianuarie 2026).

Constatăm că nu există niciun medicament aprobat la nivel european în anii 2023 sau 2024 care să fi fost compensat în România la începutul acestui an. […] Accesul s-a îmbunătățit, este clar, dar s-a îmbunătățit pe seama medicamentelor care au fost aprobate cu mai mult timp în urmă, deci medicamente aprobate la nivel european între 2014-2020.

Pacienții europeni au beneficiat de aceste medicamente în timp, noi ajungem de-abia acum să beneficiem de cele din 2020, a atras atenția dr. Ioana Bianchi. Pacienții cu cancer și boli rare, cei mai afectați În oncologie, rata de disponibilitate din România este de doar 20%, în condițiile în care media europeană este de 51%.

Aceeași pondere de doar 20% se înregistrează și în cazul accesului la medicamente pentru boli rare, fiind compensate doar 13 din cele 66 de molecule orfane aprobate centralizat, față de o medie a Uniunii Europene care ajunge la 43%.

Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra

Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților, a semnalat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM.

Țara noastră alocă doar 2,7% din bugetul farmaceutic pentru medicamente orfane (medicamente destinate bolilor rare), în timp ce media europeană este de 6,6%. Pacienții cu boli rare din România. Paradoxul banilor din Sănătate: Discursul politic versus realitatea pacienților Întrebat despre această situație, ministrul Sănătății, Cseke Attila, a declarat că efortul statului a fost substanțial.

Bugetul Sănătății a crescut în 3 ani de la 68 de miliarde la 103 miliarde lei. Pe medicamente, bugetul s-a dublat în ultimii ani.

Reprezentanții asociațiilor de pacienți demontează acest argument, susținând că sumele record raportate pe hârtie sunt folosite politic pentru a masca deficiențele grave în accesul zilnic la tratamente.

Rozalina Lăpădatu, Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), explică de ce aceste fonduri nu se resimt în viața bolnavilor: Autoritățile nu fac nimic. Le spunem de ani de zile că suntem pe ultimul loc privind finanțarea în Europa.

Ei ne spun că au cheltuit nu știu câte miliarde în sănătate.

Nu știu unde sunt banii aceștia. Păi înseamnă că ei includ la servicii medicale și investițiile în spitale și în aparatură. Lucrurile sunt separate, trebuie privite separat.

Serviciile medicale, accesul la tratament, accesul la diagnostic sunt ceva, și investițiile practice sunt altceva.

Sursă: libertatea

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Cosmin Tănase și asistat AI.