Fundația Regală Margareta promovează bătrânețe frumoasă prin comunitate și prevenție la 10 ani de programe

A deschis Principesa Sofia oficial evenimentul?

A X-a ediție a conferinței nații naționale dedicate practicilor excelente pentru o îmbătrânire demnă și activă a fost organizată de Fundația Regală Margareta a României, marcând astfel o decennie de angajament în acest domeniu crucial. Manifestarea a avut loc în data de 30 septembrie, miercuri, în sala Teatrului Național „I. L. Caragiale” din capitala țării, într-un cadru solemn care a onorat Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.

Ultimele știri

Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energeticeRomânia a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuniUn operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euroAmendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelor

Această inițiativă a reunit o comunitate largă de specialiști și decidenți, având ca temă centrală consolidarea legăturilor comunitare în jurul seniorilor, cu scopul de a garanta acestora o bătrânețe activă și respectabilă.

Evenimentul a adus împreună o varietate de actori implicați direct sau indirect în viața persoanelor vârstnice. Au fost prezenți practicieni din sfera asistenței sociale, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai autorităților centrale și locale, membri ai societății civile, angajați ai companiilor care oferă servicii specifice seniorilor, precum și profesioniști din domeniul medical și psihologic pasionați de problematica îmbătrânirii.

Prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia, membru al Comitetului director al fundației, a dat un plus de greutate manifestării, alături de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, și Avocatul Poporului, Renate Weber.

Discuțiile s-au concentrat pe importanța dezvoltării rețelelor locale și a serviciilor care permit vârstnicilor să își mențină autonomia, activitatea și conexiunea cu mediul social.

Actualitatea acestei teme este subliniată de datele demografice actuale, care arată că în România trăiesc peste 3,9 milioane de cetățeni cu vârsta de 65 de ani sau mai mult. Peste 200 de participanți din toată țara au avut acces la cele mai recente statistici și tendințe, atât la nivel național, cât și internațional, privind procesul de îmbătrânire a populației.

Agenda conferinței a inclus analize ale măsurilor guvernamentale adoptate în domeniul îngrijirii pe termen lung, al îmbătrânirii active și al echității intergeneraționale.

De asemenea, s-au explorat perspectivele existenței seniorilor în comunitate, soluțiile pentru cei cu diferite grade de dependență și oportunitățile de implicare activă a acestora în viața publică.

Un consens clar a emergat din dezbateri: necesitatea unei colaborări strânse și a integrării sistemului social cu cel medical, cu structurile familiale și cu resursele disponibile în comunitate. Aceste vulnerabilități nu sunt determinate exclusiv de factorul biologic al vârstei, ci depind și de modul în care societatea și comunitățile se structurează.

Astfel, este imperativă o responsabilitate partajată între instituții, familii și comunitate, astfel încât grija față de vârstnici să nu fie percepută doar ca o sarcină a autorităților, ci ca un efort colectiv.

Moderarea conferinței a fost asigurată de Mugurel Mărgărit, directorul executiv al Fundației Regale.

Principesa Sofia a deschis oficial evenimentul, exprimându-și bucuria de a fi printre colegii de breaslă și mulțumindu-le pentru munca constantă depusă în favoarea vârstnicilor din România. Ea a subliniat necesitatea protecției și susținerii continue a acestor categorii de vârstă, urându-le succes și ani frumoși împreună.

În discursul său, ministrul Dragoș Pîslaru a explicat motivele prezenței sale, menționând respectul și aprecierea pentru Fundația Regală Margareta a României, înființată în 1990 de Margareta Custodele Coroanei române.

Ministrul a subliniat că fundația nu se limitează la programul cunoscut al Telefonului Vârstnicului, ci are o gamă largă de alte inițiative, pentru care Guvernul le aduce mulțumirile.

Ministrul a mai precizat că momentul este unul de celebrare a seniorilor, mulțumindu-le pentru contribuția lor vitală la societate, chiar dacă mulți se află în situații de vulnerabilitate. Din perspectiva administrației centrale, vârstnicii, alături de persoanele cu dizabilități și copii, reprezintă cele trei categorii principale de vulnerabilitate în asistența socială din România. Ocazia a fost folosită pentru a anunța progrese în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special Componenta 13 - Reforme sociale.

Investiția I4 a vizat crearea unei rețele de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice (CZAR), ținta fiind construirea a 41 de astfel de facilități la nivel național.

A fost inaugurat de Silvia Dinică primul panel de discuții?

Aceste centre sunt dotate fie cu unități de îngrijiri la domiciliu pentru a servi comunitatea locală, fie cu echipe mobile capabile să acopere nevoile de îngrijire în casele vârstnicilor.

Prin această investiție, capacitatea de îngrijire a fost extinsă în 25 de județe.

Ministrul a exprimat dorința ca viitorul plan de parteneriat național și regional să includă o componentă robustă pe tema demografiei, considerată o prioritate majoră, cu o alocație semnificativă de fonduri pentru geriatrie și gerontologie. El a subliniat caracterul intersecțional al problemelor vârstnicilor, care nu se rezumă la asistența socială. Una dintre marile provocări este singurătatea, alături de depresie, ambele fiind flagele societății românești, pentru care nu există încă suficiente mecanisme de alinare. Bătrânețea nu ar trebui să fie o povară, iar societatea trebuie să învețe să valorifice contribuția seniorilor, pe care aceștia o pot oferi încă.

Primul panel de discuții a fost inaugurat de Silvia Dinică, Secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ea a abordat subiectele îmbătrânirii active, ale îngrijirii de lungă durată și ale direcțiilor de acțiune ale ministerului, punând accent pe realitatea demografică a României, care îmbătrânește rapid.

Schimbările impuse de acest proces cer politici noi, axate pe o tranziție de la o abordare centrată pe instituție la una centrată pe persoană. Traseul propus include prevenția, implicarea comunității, îngrijirea la domiciliu, utilizarea centrelor de zi și, doar când este strict necesar, plasarea în mediu rezidențial.

univ. dr. Andreea Stoian, de la Academia de Studii Economice din București, a prezentat proiectul SUSTAGE, analizând presiunile exercitate de îmbătrânirea populației asupra finanțelor publice.

Ea a arătat necesitatea unor reforme complementare, deoarece simpla creștere a vârstei de pensionare nu garantează sustenabilitatea fiscală pe termen lung. Fără măsuri structurale suplimentare, efectele pozitive ale reformelor curente sunt diminuate de declinul demografic și de slăbiciunile instituționale existente.

Roxana Molocea, coordonatoarea programului Telefonul Vârstnicului, a analizat datele provenite din peste 123.000 de apeluri înregistrate în cei 11 ani de funcționare a serviciului.

Ea a identificat principalele nevoi ale seniorilor și soluțiile implementate, subliniind cererea pentru informații de încredere, îngrijire, sprijin material și emoțional, precum și pentru participare socială.

Contextul este agravat de faptul că peste jumătate dintre apelanți locuiesc singuri, ceea ce amplifică nevoia de conectare.

În secțiunea dedicată soluțiilor pentru seniorii vulnerabili, Renate Weber, Avocatul Poporului, a discutat despre aspectele practice ale protecției seniorilor dependenți, bazate pe experiența instituției pe care o conduce. Cosmina Ioana Simiean Nicolescu, directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, a detaliat serviciile actuale de îngrijire la domiciliu și a prezentat Proiectul Activ - Asistență Comunitară Targetată în Îngrijirea Vârstnicului.

Acesta va fi implementat în perioada iunie 2026 - iulie 2029 și integrează servicii medicale, sociale și de suport, monitorizare prin teleasistență, mici reparații în locuințe, un kit lunar de alimente și produse de igienă, facilitând totodată accesul la activitățile centrelor de zi, teatrelor și muzeelor.

Rolul acestor servicii este esențial în menținerea autonomiei și susținerea unei vieți active în propria casă și în comunitate.

Elena Pascu, coordonatorul Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persone Vârstnice „Sfânta Ana” din cadrul DGASPC Sector 3, a subliniat importanța îngrijirii personalizate pentru seniorii dependenți. Abordarea combină sprijinul unei echipe multidisciplinare – inclusiv personal medical, social, psihologic și de recuperare – pentru a conserva autonomia, încrederea, demnitatea și sentimentul de utilitate și apartenență al beneficiarilor.

Prezența Leilei Sorbală, directorul executiv al Fundației Dorcas din Republica Moldova, a adus în conferință experiența vecinilor noștri în construirea rețelelor comunitare de sprijin pentru vârstnici. Aceste rețele se bazează pe implicarea activă a autorităților, organizațiilor non-guvernamentale, voluntarilor și familiilor, îmbogățind schimbul de bune practici între cele două țări cu soluții concrete pentru combaterea izolării și consolidarea apartenenței seniorilor la comunitate.

Una dintre temele noi introduse în această ediție a fost cea a serviciilor integrate, reflectând evoluția necesităților în domeniu.

Sursă: DC News