Proceduri

Cătălin Predoiu: România promovează prevenirea criminalității și accesul la justiție la ONU Abu Dhabi

Daniela Marinescu · 6 min citire
Cătălin Predoiu: România promovează prevenirea criminalității și accesul la justiție la ONU Abu Dhabi

Victorii noastre trebuie apreciate în final după efectele lor reale?

Cătălin Predoiu: România susține prevenirea infracțiunilor și accesul equitativ la judecată în cadrul ONU din Abu Dhabi

Ultimele știri

Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energeticeVicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energeticeRomânia a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuniRomânia a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuniUn operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euroUn operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euroAmendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelorAmendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelor

Mesajele cheie: Ministrul interimar al Justiției și al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a intervenit în format virtual la al XV-lea Congres al Națiunilor Unite privind combaterea infracțiunilor și justiția penală, evenimentul care s-a desfășurat în Abu Dhabi între 26 septembrie și 1 octombrie 2026. Intervențiile sale au accentuat necesitatea prevenirii delictelor, diminuării recidivei, asigurării unui acces real la instanțe și intensificării colaborării transfrontaliere în domeniu penal.

România a propus trei scopuri concrete pentru termenul mediu: adoptarea Strategiei Naționale Anticoruptie pentru perioada 2026–2030, actualizarea planului privind reobținerea averilor provenite din fapte ilegale și menținerea măsurilor de prevenire a repetării infracțiunilor.

Deși aceste inițiative pot fi oficializate și aplicate la nivel executiv doar după constituirea unui guvern investit cu plina autoritate, urmată de votul parlamentar, ele pot de asemenea fi promovate printr-o inițiativă legislative directă a Parlamentului, prin proiecte de lege.

Aceste direcții ar putea susține și angajamentul voluntar în cadrul inițiativei Pledge4 Justice – Transformarea viziunii în acțiune pentru justiție în era digitală, prin care statele sunt încurajate să asumă obligații voluntare pentru intervalul 2026–2031 în domeniul prevenirii infracțiunilor și justiției penale, precum și aplicarea Declarației de la Abu Dhabi, textul final al celui de-al XV-lea Congres, care va defini principalele axe de intervenție pentru ciclul strategic următor. În nucleusul mesajelor transmise de Cătălin Predoiu au fost evidențiate rezultatele tangibile ale politicilor de justiție și aptitudinea instituțiilor de a confrunta noile manifestări ale infracțiunii.

Ministrul a abordat de asemenea protecția persoanelor lovite de infracțiuni și a grupurilor vulnerabile, modernizarea tehnologică a aparatului judiciar și imperativul unei colaborări internaționale mai coordonată și eficientă.

Victorii noastre trebuie apreciate în final nu după numărul promisiunilor, ci după efectele lor reale: instituții consolidate, mai puține condiții propice pentru infracțiune, o apărare mai adecvată a victimei și o credință mai mare a populației în sistemul judiciar. Funcionarul a subliniat că progresul tehnologic transformă atât modul de funcționare al mecanismelor judecătorești, cât și metodele de operare ale rețelelor crimininale. În acest cadru, politici publice trebuie să se bazeze pe evidențe empirice și pe sinergia între diferite autorități. Evaluarea obiectivă a rezultatelor, inclusiv prin măsurare și analiză, este esențială pentru a asigura transparența și eficiența.

Cătălin Predoiu a afirmat: Reintegrarea socială reprezintă una dintre cele mai puternice instrumente de prevenire a recidivei. Combaterea repetării infracțiunilor și reintegrarea în societate constituie două componente esențiale ale poziției României la congres. România a prezentat la eveniment Studiul integrat privind originea recidivei, prima cercetare națională de mare scară de acest tip.

Analiza explorează factori individuali, sociali și instituționali care influențează probabilitatea unui nou delict după o condamnare. Concluziile studiului oferă un fundament solid pentru elaborarea unor politici și intervenții mai potrivite realităților identificate. Reintegrarea nu se limitează la un scop social. Cătălin Predoiu a evidențiat că reducerea recidivei nu poate fi atâns exclusiv de aparatul judiciar.

Este imperativă sinergia între serviciile de probată, administrația penitenciară și autoritățile din domenii precum educație, asistență socială, sănătate publică, precum și implicarea angajatorilor, comunităților locale și organizațiilor civice.

O reintegrare realizată cu succes diminuează probabilitatea comisării unui nou

O reintegrare realizată cu succes diminuează probabilitatea comisării unui nou infracțiune. Acest lucru se traduiește în mai puține persoane afectate și comunități mai sigure. România a contribuit și la elaborarea Strategiilor Model ale ONU privind reducerea recidivei, cunoscute sub denumirea de Strategii Model Kyoto.

Aceste instrumente oferă guvernelor un cadru pentru traducerea normelor internaționale în politici naționale aplicabile și soluții practice.

Recuperarea averilor provenite din infracțiuni: infracțiunea nu trebuie să rămână profitabilă O altă prioritate subliniată de Cătălin Predoiu a fost necesitatea de a depriva infracțiunea de câștiguri materiale. Sommele și bunurile obținute prin activități ilegale? Sommele și bunurile obținute prin activități illegale pot fi rapide transferate, ascunse sau metamorphosate, adesea prin traversarea mai multor spații jurisdicționale. În aceste circumstanțe, statele trebuie să posedeze mijloace eficiente pentru identificarea și reclamarea acestor valori. Actualizarea strategiei națională privind reobținerea activelor poate genera progrese semnificative în această direcție.

Justiția – un serviciu public al cetățenilor Accesul efectiv și egal la instanțe judiciare reprezintă unul dintre temele centrale ale intervențiilor lui Cătălin Predoiu.

Accesul la justiție nu poate fi judecat doar pe baza textului legal, ci trebuie să fie apreciat și prin experiența reală a persoanei care își exercită acest drept.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2025–2029 își propune crearea unei instanțe mai ușor accesibile, mai tehnologizate și mai sensitivă față de cerințele populației. O atenție deosebită este dedicată asigurării asistenței juridice și protecției copiilor, victimei și persoanelor situate în circumstanțe de fragilitate. Măsurile prevedute urmăresc simplificarea procedurilor, diminuarea riscului de victimizare secundară și instruirea specializată a personalului judiciar. Procesul de digitalizare face parte integrantă din această evoluție de modernizare.

Convincerea promosă de ministru este că tehnologia trebuie să fie un instrument al justiției și al cetățenilor, nu o sursă de noi obstacole. Finanțarea proiectelor de digitalizare trebuie să conducă la proceduri mai simple și la scăderea sarcinii administrativă. Totuși, este esențial ca acestea să nu afecteze garantile procedurale sau să violere drepturile fondamentale.

Cătălin Predoiu a declarat: Nicio stat nu detine toate soluțiile.

Cooperarea internațională reprezintă o componentă esențială a Ministrul a reconfirmat angajamentul României pentru colaborarea transfrontalieră în domeniu penal. Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizată și Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției rămân pilastrii acestui efort.

În luna iunie 2026, România s-a alăturat inițiativei UNODC Focus Initiative, care are ca scop accelerarea evaluării aplicării Convenției ONU privind criminalitatea transnațională organizată. În perspectiva prezentată de ministru, mecanismele de evaluare internaționale trebuie să aibă o valoare practică, nu doar teoretică. Ele trebuie să permită státelor să descopere punctele slabe, să schimbă experiențe bune și să perfeționeze reglementările domestice.

Acest punct de vedere devine mai ales relevant în contextul evolutiei criminalității organize, al accelerării schimbărilor tehnologice și al apariției de noi tipuri de infracțiuni, mai sofisticate și mai dificil de detectat. Congresul Națiunilor Unite privind prevenirea criminalității și justiția penală constituie cel mai important forum interguvernamental al ONU dedicat acestor domenii.

Sursă: Ministerul Justiției

Lasă un comentariu