Este telefonul nostru prima cauză a confuziei?
Analfabetismul funcțional în România: o criză a înțelegerii care depășește simpla neatenție
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocFenomenele cotidiene ne arată frecvent o latură amuzantă, dar și îngrijorătoare a modului în care procesăm informația.
O persoană se simte trădată de o etichetă care promite o reducere de jumătate din preț, doar pentru că la casă descoperă că beneficiul se aplică exclusiv celui de-al doilea articol cumpărat.
Un pasager, deși capabil să citească corect tabelul cu orele de circulație a trenurilor, întâmpină dificultăți majore atunci când trebuie să coreleze aceste date pentru a-și construi un itinerariu care să-l ajungă la timp la destinație.
Într-un alt scenariu, un utilizator al rețelelor sociale distribuie cu entuziasm un articol, ignorând faptul că textul propriu-zis contrazice direct afirmația din titlu. Niciuna dintre aceste situații, analizată izolat, nu ar trebui să ne determine să tragem concluzii radicale. Este firesc ca toți să fim uneori grăbiți, distrasi sau induși în eroare de formulări ambigue.
Totuși, atunci când incapacitatea de a decodifica și de a exploata util informația devine o trăsătură constantă, ne confruntăm cu o problemă structurală, mult mai profundă decât o simplă scăpare de moment.
Prima cauză suspectă pare a fi gadgetul din buzunarul nostru. Dispozitivele mobile ne bombardează zilnic cu o volumetrie de date care ar fi considerat enormă de către generația noastră bunicilor, iar noi navigăm prin acest flux cu un simplu glisament al degetului, într-un ritm frenetic care lasă puține spații pentru Consumăm titluri, fragmente, alerte și comentarii, ajungând uneori să reacționăm emoțional înainte chiar de a finaliza lectura unei propoziții complete.
Este seducător să arătăm cu degetul spre tehnologie, presupunând că odată cu stingerea ecranurilor, capacitatea de înțelegere se va restaura magic.
Aceasta ar fi o explicație prea simplistă, favorabilă mai ales celor care aveau responsabilitatea de a cultiva aceste abilități cu mult timp înainte ca smartphone-urile să devină omniprezente.
Deși tehnologia poate favoriza o abordare superficială, iar fragmentarea atenției complică urmăririle logice ale unui argument, există o distanță considerabilă între această observație și ideea că telefonul generează analfabetism funcțional.
Același instrument digital ne oferă, în schimb, acces instantaneu la biblioteci, dicționare, cursuri online și explicații personalizate.
Introduția inteligenței artificiale adaugă o nouă dimensiune acestei ecuații, oferind atât oportunități, cât și tentații. Ea ne poate asista în descifrarea textelor complexe sau ne poate oferi o scapare de la efortul de a le înțelege singuri. Cheia diferenței constă în modalitatea de utilizare: dacă solicităm explicatii și le validăm critic, antrenăm capacitatea de înțelegere; dacă acceptăm pasiv rezultatul generat, cultivăm o dependență cognitivă.
Analfabetismul funcțional definește exact această deficiență a capacității de a aplica cititul, scrisul și competențele fundamentale în contexte reale.
Indiferent de faptul că poți identifica literele și poți formula o propoziție, apar bariere atunci când trebuie să extragi ideea centrală, să conectezi două date disparate sau să inferi o consecință logică.
Sunt datele statistice suficiente pentru a evita exagerările?
Aceste competențe variază ca nivel, iar indivizii performează mai bine în medii cunoscute decât în scenarii noi.
Termenul nu este o măsură a valorii intrinseci a unei persoane, nici un motiv de a folosi termenul ca insultă împotriva celor cu opinii politice diferite. UNESCO definește alfabetizarea ca un proces educativ continuu, care durează toată viața.
Datele statistice sunt suficient de alarmante pentru a nu necesita exagerări retorice.
Conform rezultatelor testării PISA din 2025 pentru România, aproximativ 48% dintre elevii în vârstă de 15 ani din grupul evaluat se situau sub pragul minim de competență la citire, în contrast cu o medie de aproximativ 31% la nivel OECD.
În anul 2022, această proporție în România era de circa 42%. Nivelul minim impune, printre altele, identificarea temei principale într-un text de dimensiune medie și localizarea datelor conform unor criterii specifice. Faptul că aproape jumătate dintre tinerii testați nu demonstrează constant capacitatea de a executa astfel de sarcini simple este semnificativ.
Totuși, saltul logic către afirmația că „jumătate dintre români sunt analfabeți funcționali” este o generalizare nejustificată. Testarea PISA vizează o cohortă specifică de vârstă, cu reguli precise de selecție a eșantionului.
Ea nu evaluează întreaga populație națională și nu permite deducerea nivelului de competență al părinților pe baza scorurilor copiilor.
La fel de greșit ar fi să echivalăm dificultatea de înțelegere cu analfabetismul clasic, caracterizat prin lipsa abilităților de bază de a citi și a scrie.
Precizia în distincția dintre aceste concepte este esențială, deoarece reflectă chiar subiectul pe care îl analizăm: abilitatea de a interpreta corect ce transmite o statistică și ce nu.
România se înscrie într-o tendință europeană mai largă de erodare a competențelor. Datele PISA din 2022, aggregate de Comisia Europeană, indicau că în Uniunea Europeană, aproximativ un elev din patru se afla sub limita minimă la citire. Acest indicator trebuie pus în contextul anului 2022 pentru România, fără a fi amestecat cu ciclurile ulterioare. Provocarea persistă și la vârsta adultă: evaluarea PIAAC din 2023, raportată în Monitorul European al Educației, relevă un nivel scăzut de literație la circa 28% dintre adulții din statele membre UE participante.
Deși vorbim despre alte categorii de vârstă, alte instrumente de testare și alte populații de referință, concluzia rămâne clară: anii petrecuți în sistemul școlar nu asigură automat conservarea și aplicarea eficientă a competențelor dobândite.
Pe plan global, provocările apar adesea din fazele inițiale ale formării.
UNESCO estimează că 739 de milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani nu posedă abilități elementare de alfabetizare, dintre care două treimi sunt femei.
Sursă: Adevărul