Un an de la reformă fiscală: ajustarea a fost complicată și nu a susținut creșterea economică

Datele macroeconomice au confirmat analiza CPAG!

Un an de la introducerea reformei fiscale: ajustarea s-a dovedit dificilă și nu a stimulat creșterea economică

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Un an de la aplicarea unui ambitios pachet de modificări fiscale, care a țintă consumul, muncii și capitalul, o analiză detaliată elaborată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) evidențiază că, deși s-au înregistrat progrese notabile în reducerea deficitului bugetar, aceste rezultate au probabil fost obținuți la un preț economic semnificativ, mult mai mare decât ar fi fost strict necesar.

Studiuul se bazează pe evaluarea execuției bugetului de stat până în luna iulie 2026 și analizează în măsura în care măsurile legislative adoptate de autorități au respectat recomandările formulate de CPAG în iunie 2025. Conform datelor prezentate, majorarea veniturilor fiscale suplimentare a fost în mare măsură asigurată de creșterea veniturilor provenite din taxa pe valoare adăugată (TVA).

Pe baza informațiilor aggregate pentru ultimii 12 luni, contribuțiile din TVA au crescut cu 0,8 puncte procentuale în raport cu PIB-ul, o valoare care depășește ușor creșterea totală netă a veniturilor bugetare, stabilită la 0,7 puncte procentuale din PIB.

În contrast, impozitul pe profit al societăților și impozitele detinute pe proprietate au păstrat o greutate constantă în structura PIB-ului, fără variații semnificative. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale de stat (CASS) au scăzut de la 11,1% la 10,9% din PIB, chiar și în contextul extinderii succesive a bazei de impozitare pentru această contribuție.

Această reducere, deși pare modestă, sugerează o eficientate scăzută în colectarea contributiilor, posibil datorată evaziunii sau a unor ajustări în baza de contribuabili.

Un punct esențial al analizei este reducerea deficitului bugetar la 2,3% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026, rezultat înregistrat în primele șapte luni ale anului.

Acest nivel reprezintă indubitabil un progres semnificativ față de perioadele anterioare. Totuși, CPAG subliniază că modul în care s-a realizat această ajustare are o importanță deosebită, poate chiar mai mare decât rezultatul însuși.

Deficitul bugetar s-a redus la 2,3% din PIB, dar la ce preț economic?

Autoritățile au ales să mărească impozitele pe toate cele trei pilastri ai economiei – consum, muncă și capital – printr-o serie de pachete legislativ succesive, fără a implementa o etapizare prudentă și fără a exenta sau a proteja sectoarele care joacă un rol crucial în crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și susținerea dezvoltării economice de termen lung.

În iunie 2025, experții de la CPAG au propus o alternativă mai simplă și, conform lor, mai echilibrată: o creștere temporară și tăcută a cotei efective de TVA, combinată cu măsuri pentru imbunătățirea eficienței în colectarea acestui impozit, o reducere a contribuțiilor sociale și o disciplinare mai strictă a cheltuielilor publice. În aceleași recomendări, CPAG a avertizat că o majorare simultană și neetapizată a taxelor asupra taxelor de consum, muncă și capital nu are bază în teoria economică și prezintă un risc real de aprofundare a încetinirii economice, prin discourajarea activității de investitie și a consumului intern.

Un an mai târziu, datele macroeconomice au validat în largă măsură această analiză preliminară. Veniturile suplimentare la buget au provenit în mare parte din creșterea TVA, în timp ce măsurile privind muncii și capitalul au produs efecte contrproductive: au afectat advers activitatea economică fără a genera venituri bugetare suplimentare relevante, ducând la o degradare a bazelor pe care se bazează veniturile viitoare.

Consecințele s-au făcut simtite rapid. Creșterea economică a fost negativă în medie, atingând -0,5% în ultimele trei trimestre ale perioadei analizate. Pe o perspectivă mai largă, în ultimii trei ani, creșterea anuală medie a PIB-ului a fost de doar 1%, o performrire slabă, mai ales atunci când se take into account că România a beneficiat de una dintre cele mai majore injectii de fonduri europene din ultimul deceniu, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În plus, pielea muncii a suferit pierde semnificative. Numai în ultimul an, economia a eliminat aproximativ 65.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă echivalentul de 1,3% din totalul populației active, cu accentul cadând preponderent pe sectorul privat.

În paralel, numărul persoanelor în stare de somerž a crescut cu circa 51.000 de indivizi, o tendință care reflectă impactul negativ al politicii fiscale asupra pielei de muncă și, prin extensie, asupra stabilității sociale și economice a țării.

Acești indicatori, luati împreună, sugerează că alegerea unei politici fiscale agresive și neechilibrate a avut costuri considereabile, fara a produce beneficii durabile în termen de creștere sau consolidare a conturilor publice.

Sursă: curierulnational

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.