Economia României va avea o creștere puternică în 2027, după trei ani de stagnare

Presiunea neobișnuită asupra gospodăriilor!

România se pregătește pentru o relansare economică semnificativă în anul 2027, după ce a traversat o perioadă prelungită de stagnare care a durat aproximativ trei ani. Această previziune a fost formulată de economistii ING Bank, care susțin că motorul principal al redresării va fi revigorarea consumului intern.

Ultimele știri

Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energeticeRomânia a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuniUn operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euroAmendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelor

Totuși, drumul spre această creștere nu este lipsit de obstacole, deoarece riscurile legate de politica fiscală persistă, iar moneda națională, leul, este așteptată să continue procesul de depreciere și în perioada viitoare, în urma unei performanțe slabe înregistrate în prezent.

Analizatorii subliniază faptul că principalele amenințări pentru cursul valutar, pentru dobânzile suverane și chiar pentru ratingul de credit al țării nu provin neapărat din domeniul strict economic, ci din zona politică și din direcția pe care o ia deficitul bugetar.

Conform celor mai recente rapoarte regionale ale băncii, citate de publicația Profit, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști la ING Bank România, declară că ajustarea macroeconomică a României începe, abia acum, să devină vizibilă. Cu toate acestea, progresul obținut rămâne extrem de vulnerabil în fața incertitudinilor politice. O veste pozitivă este că deficitul bugetar se reduce, iar țara a reușit să își mențină statutul de grad de investiție (investment grade). Totuși, expertii atrag atenția asupra faptului că perspectiva de rating rămâne negativă, plasând România la doar o treaptă distanță de categoria „junk”.

Această poziție fragilă lasă un spațiu foarte mic pentru erori în gestionarea politicilor economice.

Analiștii notează că blocajul politic actual riscă să umbrească progresele deja realizate în domeniul fiscal și să mențină ridicată prima de risc suveran.

Dat fiind faptul că economia a intrat într-o fază de cvasi-stagnare timp de aproape trei ani, continuarea procesului de consolidare se va dovedi a fi o sarcină dificilă.

Un acord politic ferm privind cadrul fiscal pentru următorii doi ani ar putea susține îmbunătățirea perspectivei de rating, ar crește încrederea investitorilor și ar contribui la scăderea costurilor de finanțare pentru stat.

Situația actuală este descrisă de economiști ca fiind una în care economia României rămâne blocată într-un regim de creștere redusă. Produsul intern brut a înregistrat o scădere de 0,8% în prima jumătate a anului curent. Pentru context, în anul 2024, economia a crescut cu 0,9%, iar în 2025, avansul a fost de doar 0,7%. ING anticipatează o contracție de 0,5% pentru anul în curs, în contextul în care consumul privat a suferat o reducere, având o contribuție negativă de 1,4 puncte procentuale la dinamica PIB în primul semestru.

Sectorservicii și industria au consemnat scăderi, în timp ce construcțiile și investițiile publice finanțate din fonduri europene au adus o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului.

Previziunile detaliate ale ING indică o contracție a PIB-ului de 1,2% în al treilea trimestru din acest an, față de o scădere de 0,4% în al doilea trimestru. Acest trend va fi urmat de o creștere de 1,3% în al patrulea trimestru, care ar trebui să propulseze și ratele de creștere din prima parte a anului viitor.

Revigoarea consumului este esențială pentru prognoza ING pentru anul următor, fiind legată de indexările pensiilor și salariilor din sectorul public.

Economistii descriu presiunea exercitată asupra gospodăriilor ca fiind neobișnuit de severă.

Aceasta este demonstrată de contracția vânzărilor cu amănuntul cu 6% anual în trimestrul al doilea din acest an, după un declin de 5,2% în primul trimestru.

Această evoluție reflectă impactul inflației ridicate, încetinirea creșterii salariilor, înghețarea remunerațiilor din sectorul public și majorarea taxelor. Cu toate acestea, analiștii observă că ritmul contracției pare să se fi temperat recent, indicând începutul unei stabilizări a consumului.

Banca olandeză proiectează o accelerare a dinamicii economice la 2,2% în anul viitor.

Această prognoză se bazează pe ipoteza unei reveniri a indexării pensiilor și salariilor de la 1 ianuarie, ceea ce ar trebui să refacă parțial puterea reală de cumpărare a cetățenilor, în paralel cu scăderea inflației.

Economiștii subliniază importanța acestei ipoteze: dacă indexarea va fi mai redusă sau dacă vor fi adoptate noi măsuri fiscale, creșterea PIB-ului va depinde mai mult de investiții și exporturi.

După o contracție de 0,9% în 2026, consumul privat ar trebui să crească cu 1,9% în anul următor.

Deficitul comercial s-a redus!

Acest ritm este, totuși, de aproximativ o treime față de cel înregistrat în anul electoral 2024, când consumul a urcat cu 5,7%.

Deși Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a încheiat, acest lucru nu reprezintă neapărat o prăpastie pentru finanțare, deoarece rămân disponibile fondurile europene standard, inclusiv cele de coeziune, pentru finanțarea investițiilor publice. Banca estimează o creștere a investițiilor cu 1,1% în anul viitor, comparativ cu avansul de 5,8% estimat pentru anul curent.

Producția industrială este așteptată să revină ușor anul viitor, cu un avans de 0,5%, după o contracție semnificativă de 4% înregistrată în acest an, pentru al treilea an consecutiv. Industria a scăzut cu 3,8% de la începutul anului, pe fondul unei cereri slabe și al costurilor ridicate cu energia.

ING nu anticipează un nou ciclu care să sprijine o revenire vizibilă, cel mai bun scenariu fiind cel al unei simple stabilizări, așa cum sugerează datele recente.

Situația fiscală se îmbunătățește, dar rămâne o sursă de mari incertitudini. Deficitul bugetar cash a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni din acest an, în comparație cu 4,5% în aceeași perioadă din anul trecut.

Această ameliorare este atribuită creșterii veniturilor fiscale și limitării în termeni nominali a cheltuielilor cu salariile și pensiile. ING consideră că această evoluție indică o îmbunătățire importantă și că ținta de 6,2% din PIB pentru anul curent este realizabilă. Totuși, provocarea majoră o constituie incertitudinea legată de ce se va întâmpla în viitor.

Situația politică actuală reduce vizibilitatea privind bugetul pentru 2027.

Riscul de rating este concentrat tocmai în această zonă. Deși ratingul de grad de investiție a fost păstrat, România nu a ieșit încă complet din zona de risc.

Un cadru fiscal credibil, susținut politic în mod clar, ar ajuta la consolidarea ajustării actuale și ar putea stabiliza perspectiva de rating.

În lipsa acestui cadru, o execuție mai bună pe termen scurt ar putea fi parțial anulată de costuri mai ridicate de finanțare și de riscuri valutare.

Pentru 2026, ING vede deficitul cash la 6% din PIB, iar în 2027 acesta ar urma să scadă la 5,1% din PIB, în contrast cu 8,6% înregistrat în anul electoral 2024.

Deficitul comercial s-a redus în acest an, pe fondul contracției consumului. ING subliniază că această ajustare nu echivalează automat cu o creștere a competitivității externe sau a producției interne. Mai mult, revenirea consumului în anul viitor ar urma să revitalizeze importurile. Dacă exporturile și oferta internă nu se consolidează mai decisiv, progresul în reducerea deficitului comercial riscă să stagneze, susțin economiștii.

Inflația este așteptată să rămână la un nivel relativ ridicat.

Deși a scăzut de la vârful de aproape 11% la 6,2% în august, pe fondul unui efect de bază, inflația a reaccelerat în septembrie la 6,6%, în principal datorită scumpirii carburanților.

Presiunile inflaționiste de fond rămân persistente, subliniază economiștii. În sectorul serviciilor, creșterile salariale anterioare continuă să exercite presiuni, în timp ce marjele mai mici limitează capacitatea companiilor de a absorbi creșterea costurilor. Combinația dintre activitate economică slabă și inflație internă persistentă rămâne una dintre trăsăturile centrale ale tabloului macroeconomic actual.

Deprecierea leului rămâne, de asemenea, un factor de risc inflaționist. Raportul subliniază volatilitatea fără precedent a monedei naționale din ultimele săptămâni și evoluția sa semnificativ mai slabă comparativ cu celelalte monede din regiune în acest an.

Deși situația fiscală pare a fi sub control momentan, incertitudinea politică și lipsa de claritate privind perspectivele pentru anii următori alimentează îngrijorările pieței legate de posibile retrogradări de rating și de pierderea statutului de grad de investiție.

Cursul EUR/RON a urcat de la circa 5,25 la începutul lunii septembrie la noul maxim istoric de 5,35. Deși piața încearcă să se stabilizeze, direcția viitoare depinde în mare măsură de evoluțiile politice interne, adaugă analiștii. Banca Națională a României deține rezerve de 72 de miliarde de euro (inclusiv valoarea aurului), ceea ce îi permite să atenueze fluctuațiile valutare, fără însă a putea împiedica o nouă creștere a cursului dacă presiunile din piață se intensifică, explică economiștii ING și Frantisek Traborsky, strateg al băncii pentru piețele valutare și cele de venit fix din EMEA.

ING proiectează un curs de 5,35 lei/euro la finalul acestui an și de 5,45 lei/euro la finalul anului viitor. Evoluția randamentelor la titlurile de stat, care sunt cele mai ridicate din regiune, este, de asemenea, dependentă de evoluțiile politice și fiscale. Recent, randamentele au înregistrat o scădere, după anunțarea formării guvernului condus de Niculescu.