Pe de altă parte, revenirea pe piața unică implică un grad mult mai înalt de
Reintegrarea Marii Britanii în piața unică a UE ar putea genera un plus economic de până la 150 de miliarde de lire sterline
Ultimele știri
Liderul USR Dâmbovița a vândut cu bună știință echipament militar Belarusului, confirmat în audiere
Capcana fiscală a terenurilor construibile: același preț în euro după 27 de ani
Luca Niculescu: soluție sau risc pentru România?
Comisia parlamentară pentru reorganizarea administrativ-teritorială aprobată în ParlamentUn studiu efectuat de Goldman Sachs sugerează că readucerea Regatului Unit în cadrul pieței unice europene ar putea îmbunătăți dimensiunea economiei naționale cu un procentaj de până la cinci la sută. Acest lucru ar corespunde aproximativ 150 de miliarde de lire sterline, potrivite introducând o nouă perspectivă în discuția actuală despre impactul economic al Brexit-ului. La zece ani distanți de la referendumul din 2016, când cetățenii britanici au decis destineea relației cu Uniunea Europeană, aceste cifre revarsă lumina asupra costurilor ascunse ale separării.
Într-un raport adresat clienților săi, experții financiari de la Goldman Sachs au analizat modul în care o restructurare a legăturilor comerciale dintre Londra și Bruxelles ar putea influența viitorul economic al Marii Britanii. Ei au concluzionat că o colaborare mai strânsă cu UE ar putea oferi un avantaj durabil, totuși, acest avantaj nu este uniform – el depinde de natura și amploarea integrării cerute. De exemplu, dacă Regatul Unit ar adera doar la o uniune vamală, fără a reveni complet pe piața unică, câștigurile economice ar fi limitate. Pe de altă parte, reacreditarea pe piață ar aduce un impact mult mai semnificativ.
Conform estimărilor bancii, revenirea pe piața unică ar putea extinde economia britanică cu între două și cinci la sută până la începutul deceniului următor. Aceasta înseamnă un îmbunătățire cuprinzând între 61 și 152 de miliarde de lire sterline. Aceste prognoze au fost publicate de The Telegraph și au stârnut interes semnificativ, mai ales în contextul în care autoritățile de la Londra explorează opțiuni pentru a-și relansa poziția față de Uniunea Europeană.
Totuși, analiștii subliniază că aceste potențiale beneficii nu sunt garantate. Ei recunosc că realizarea lor necesită o serie de factori esențiali: negocieri intense, compromisuri politice delicate și o perioadă considerabilă de așteptare. În funcție de calea aleasă – fie că este vorba despre o simplă reducere a barierelor vamale sau despre o revenire parțială la normele Uniunii – consecințele economice vor varia semnificativ.
Una dintre variantele luate în calcul este aderarea la o uniune vamală, similară acordului încheiat între UE și Turcia. Această formă de cooperare permite liberdarea comerțului cu bunuri, reducând sau eliminând taxele vamale, fără a implica acceptarea tuturor normelor pieței unice. Goldman Sachs estimează că o astfel de configurație ar putea aduce o îmbunătățire economică de aproximativ 30 de miliarde de lire sterline. Deși aceasta este o sumă substanțială, ea rămâne îndepărtată de câștigurile generate printr-o revenire pe piața unică.
Pe de altă parte, revenirea pe piața unică implică un grad mult mai înalt de armonizare economică și regulamentară. Acesta ar permite Regatului Unit accesul complet la piața europeană, însă ar ridica provocări politice majore. Printre acestea se numără acceptarea principiilor comune ale Uniunii, libertatea de mișcare a persoanelor și mecanisme de supraveghere care pot fi percepute ca limitări ale suveranității naționale.
În opinia analiștilor de la Goldman Sachs, avantajele economice ale unor relații mai strânse cu UE sunt considerabile, însă acestea nu apar instantaneu. Ei precizează că orice acord trebuie să fie negociat cu grijă, iar beneficiile vor fi acumulate treptat, pe măsură ce mediul de afaceri și investitorii se vor adapta la noile reguli comerciale.
La cinci ani de la referendumul istoric din 23 iunie 2016, când 51,9% dintre alegători au votat pentru ieșirea din UE, iar 48,1% pentru rămânere, impactul economic al acestei decizii continuă să fie supus analizei și discuției publice. După plecare, Regatul Unit a părăsit oficial blocul comunitar la 31 ianuarie 2020, iar perioada de tranziție s-a încheiat la 31 decembrie în același an. Începând de atunci, noile condiții comerciale au intrat în vigoare, schimbând modul în care întreprinderile britanice interacționează cu partenerii europeni.
Goldman Sachs estimează că economia britanică este acum cu aproximativ șase la sută mai mică decât ar fi fost într-un scenariu contra-factual, adică dacă Regatul Unit ar fi rămas în Uniunea Europeană. Această estimare nu înseamnă că Produsul Intern Brut al țării a scăzut cu șapte la sută comparativ cu nivelul actual, ci reflectă o comparație teoretică între evoluția reală a economiei și un drum alternativ.
Beck susține că estimările privind costul Brexit-ului presupun o ipoteză extrem
Brexit-ul a modificat semnificativ modul de funcționare a comerțului transfrontalier. Noile formalități vamale, cerințele de conformitate și barierele administrative suplimentare au complicat relațiile economice, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii care nu au resursele necesare pentru a naviga în acest sistem complex. În plus, incertitudinea generată de relațiile comerciale neclare a determinat unii investitori să-și amâne deciziile de investiție sau să le relanseze în alte direcții.
Cu toate acestea, izolarea efectelor Brexit-ului de alte șocuri economice globale rămâne extrem de dificilă. Printre acestea se numără pandemia de COVID-19, criza energetică, inflația crescută și evoluțiile legate de productivitate. Aceste fenomene au afectat simultan toate economiile europene, complicând analiza precisă a impactului Brexit-ului.
Nu toți economiștii sunt de acord cu magnitudinea pierderilor estimate de Goldman Sachs. Martin Beck, economist-șef la WPI Strategy, argumentează că evoluțiile economice ale Marii Britanii, Germaniei, Franței și Italiei din 2016 nu susțin o scădere atât de semnificativă a performanțelor britanice. El observă că ritmul creșterii economice al acestor țări a fost relativ similar, deși modest. În această perspectivă, Regatul Unit a avut o evoluție ușor mai favorabilă decât Germania și Italia, dar mai puțin dinamic decât Franța.
Beck susține că estimările privind costul Brexit-ului presupun o ipoteză extrem de optimistă: că economia britanică ar fi depășit cu mult alte economii europene dacă ar fi rămas în UE. El apreciază că această concluzie necesită o justificare suplimentară, mai ales având în vedere efectele negative ale pandemiei și crizei energetice asupra economiei britanice.
În prezent, temele legate de relațiile cu Uniunea Europeană au returnat pe scena politică internă a Marii Britanii. Andy Burnham, un politician influent, a solicitat o discuție mai amplu asupra viitorului legăturilor dintre Londra și Bruxelles. Un summit între reprezentanții britanici și europeni este văzut ca o posibilă etapă în acest proces. Premierul britanic a declarat recent că este esențial ca Regatul Unit să-și continue eforturile de îmbunătățire a relațiilor cu UE, mai ales în domeniul comerțului și cooperării economice.
Acest context face ca analiza Goldman Sachs să devină un element important în dezbaterea publică. Argumentele sale pot susține poziția celor care consideră că reducerea barierelor comerciale și o integrare economică mai profundă ar putea îmbunătăți perspectivele de dezvoltare a țării. Cu toate acestea, unii experți avertizează că reluarea unei discuții politice intense privind statutul Regatului Unit ar putea genera instabilitate și incertitudine suplimentară.
Andy Haldane, fost economist-șef al Băncii Angliei, a declarat că o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană ar putea aduce beneficii economice pe termen lung – de cinci, zece sau chiar cincisprezece ani. Totuși, el a subliniat că revitalizarea unui conflict politic major în jurul aparțenenței la UE ar putea ave impact negativ asupra climatului de afaceri și ar putea determină companiile să amâne planurile de investiție.
Totuși, orice mișcare înapoi spre o integrare mai profundă cu UE implică provocări complexe, atât economice cât și politice. Pentru Londra, provocarea constă în a găsi un echilibru între avantajele economice ale unei cooperări mai strânse și necesitatea păstrării unui anumit grad de autonomie politică asumată prin plecarea din Uniune.
La zece ani de la momentul care a schimbat fondamental relația Marii Britanii cu Europa, întrebarea despre viitorul acestei relații rămâne deschisă. Studiile și analizele precum cea de la Goldman Sachs contribuie la înțelegerea impactului potențial al diferitelor opțiuni, însă amploarea acestor efecte va fi determinată în cele din urmă de deciziile politice luate și de capacitatea Londrei de a negocia acorduri care să fie benefice tuturor părților implicate.
Sursă: adevarul
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Adrian Popa și asistat AI.