Liderul USR Dâmbovița a vândut cu bună știință echipament militar Belarusului, confirmat în audiere

Un alt detaliu semnificativ este legat de dimensiunile echipamentului

Liderul USR Dâmbovița a vândut ilegal echipamente militare destinate Belarusului, potrivit dosarului DIICOT

Ultimele știri

Capcana fiscală a terenurilor construibile: același preț în euro după 27 de aniLuca Niculescu: soluție sau risc pentru România?Comisia parlamentară pentru reorganizarea administrativ-teritorială aprobată în ParlamentPreședintele BNR Franței: Deficitul poate scădea la 3% din PIB în 2029

Într-un dosar complex, anchetatorii Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și Combată a Corupției au dezvăluit presupuse încălcări ale embargoului impus de Uniune Europeană statului de către un lider politic de rang înalt. Acest caz implică Alexandru Munteanu, vicepreședintele USR Dâmbovița, și Evgeni Polyakov, directorul unei societăți comerciale aparent conexă. Conform informațiilor obținute de Gândul, cei doi ar fi fost implicați într-o tranzacție prin care un utilaj tehnic, potrivit pentru uz militar, ar fi fost trimis spre Belarus printr-o serie de firme intermediare.

Mai precis, potrivit documentației judiciare aflate la Curtea de Apel București, Munteanu a recunoscut în fața procurorilor că el însuși era conștient că echipamentul VL40 avea destinația finală Belarusul și că exportul acestuia era interzis de legislația europeană la acel moment. Totuși, el a susținut că a crezut că această interdicție va fi retrasă, motiv pentru care a continuat să participe la realizarea proiectului. Acest lucru ar fi permis ca lucrările asupra utilajului să nu fie întrerupte, chiar dacă contextul legal era neclar.

Un alt detaliu semnificativ este legat de dimensiunile echipamentului. Anchetatorii descriu acest utilaj ca având dimensiuni excepționale, fiind un „strung” care poate fi transportat doar cu ajutorul a trei autotransportatoare. Greutatea sa este estimată în zeci de tone, iar manipularea sa fizică ar putea dura întregi luni. Aceste date au fost incluse în declarația oferită de Munteanu procurorilor, în care acesta explică modul în care au fost gândite etapele transportului și livrării acestuia.

Tot în această declarație, Munteanu a recunoscut că a comunicat cu reprezentanții BELAZ, o firmă din Belarus, în special printr-un mesaj trimis în noiembrie 2024. Prin acest e-mail, acesta ar fi propus continuarea cooperării comerciale printr-o structură firmă așezată în India. Scopul acestei noi abordări ar fi fost ca noua entitate să producă echipamente pentru BELAZ, folosind know-how-ul și infrastructura WORLD MACHINERY WORKS SRL. Acest plan ar fi fost discutat în paralel cu Evgeni Polyakov, care a confirmat ulterior existența acestui schimb de corespondență.

Un punct crucial al cazului este legat de drumul prin care ar fi trebuit să

Un punct crucial al cazului este legat de drumul prin care ar fi trebuit să circule utilajul. Potrivit declarațiilor celor doi inculpați, Munteanu ar fi identificat o firmă din Germania, denumită RAPTECH, ca potențială cumpărătoare. Aceasta ar fi fost contactată la un târg de mașini-unelte de la Hanovra, unde Polyakov ar fi desfășurat discuțiile cu reprezentanții germani. Ideea era ca RAPTECH să obțină toate aprobările necesare de la BAFA, autoritatea germană competentă, apoi să revândă utilajul unei societăți din Kazahstan, DIKOM ENERGY. Acestei din urmă i s-a mai cerut anterior lucrări de natură tehnică de la WORLD MACHINERY WORKS SRL.

Munteanu a explicat că el însuși a considerat că utilizarea unei companii germane ca intermediar ar reduce riscul de încălcare a normelor europene. Prin urmare, contractul de cumpărare-vânzare a fost încheiat între WORLD MACHINERY WORKS SRL și RAPTECH, iar detaliile tehnice au fost transmise pentru a susține procesul de autorizare. El a adăugat că societatea din Kazahstan nu a reușit să-și încaseze banii de la BELAZ, motiv pentru care nici WORLD MACHINERY WORKS SRL nu a primit plata pe deplin. Această lipsă de plată ar fi indicat că destinația reală a utilajului nu era tocmai Kazahstanul.

În privința naturii tehnice a echipamentului, Munteanu a declarat că acesta poate fi clasificat ca fiind cu dublă destinație, adică folosit atât în domeniul civil, cât și în cel militar. El a afirmat că el nu știa că VL40 ar fi fost comandat inițial pentru producția de piese destinate industriei militare. În plus, a precizat că la momentul comenzii, utilajul nu fusese pornit și nu conținea software-ul necesar funcționării. Cu toate acestea, Munteanu a recunoscut că pentru alt utilaj, numit GHM2500, au fost depuse trei cereri de autorizare de export la ANCEX. După a doua cerere, acesta a fost clasificat ca produs cu dublă utilizare, iar licența de export a fost respinsă din cauza riscului de deturnare către scopuri militare.

Pe măsură ce anchetatorii au îngropat mai multe probe, cei doi inculpați au încercat inițial să-și apere poziția. Potrivit surselor judiciare, Munteanu și Polyakov au încercat să prezinte o versiune potrivită care să nu le expună direct implicarea în tranzacția ilegală. Ei au spus că ar fi vrut doar să livreze echipamente industriale către o firmă de profil, fără a ști că acestea pot fi folosite ulterior pentru construcția de tancuri sau rachete.

Totuși, anchetatorii au găsit într-un mod rapid După percheziția domiciliară efectuată la domiciliile celor doi, au preluat controlul conturilor cloud și adreselor de e-mail asociate. Aceasta le-a permis să Printre aceste date, au găsit o anumită a

Sursă: gandul

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Catalin Lupasteanu și asistat AI.