Ce date arată Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe planul
În această perioadă, atenția se îndreaptă spre rectificarea bugetară, care va deveni un examen practic pentru capacitatea statului de a-și onora angajamentele până la sfârșitul anului, totul fără a permite ca deficitul să iasă din control. Conform unei evaluări efectuate de cadrii Frames, o firmă esențială în domeniul consultanței economice, reușita acestui demers depinde într-o mare măsură de modul în care sunt gestionate intrările bugetare și de eficiența cu care se realizează recuperarea surselor de finanțare.
Ultimele știri
ANAF introduce răspunderea solidară pentru datoriile fiscale ale altora
Raiffeisen Bank listează la BVB obligațiuni de 750 mil. lei, cu dobândă fixă de 7,538% până în 2032
Liana Arsenie, promovată la Înalta Curte după o cursă fără contracandidați
Legislația 2027 pentru salarizarea bugetarilorÎn special, există o problemă majoră legată de dependența față de fondurile europene, alături cu creșterea semnificativă a costurilor asociate datoriilor publice.
Astfel, specialiștii Frames subliniază că aceste factori reprezintă presiuni intense asupra finanțelor naționale.
Printre provocări se numără creșterea costurilor datoriilor, întârzierile în procesul de obținere a fondurilor structurale europene, precum și dificultățile întâlnite în ajustarea cheltuielilor curente, cum ar fi salariile angajaților publici sau plățile sociale.
Într-un astfel de cadru, este esențial ca planificarea bugetară să se bazeze pe realizări concludate, nu pe proiecții ipotetice.
Trebuia să ne întrebăm clar: unde găsim bani pentru a plăti furnizorii, pentru a susține autoritățile locale, pentru a sprijini proiectele europene și pentru a continua lucrările de construcție?
Toate acestea trebuie acoperite fără a slăbi controlul asupra deficitului, a declarat Adrian Negrescu, liderul echipei de la Frames.
Acesta din urmă a evidențiat că bugetul pentru anul viitor a fost conceput având în vedere un deficit de 6,2% din produsul intern brut și cheltuieli publice prognozate în valoare de 163,8 miliarde de lei. Dintre această sumă, aproximativ 53,4 miliarde erau așteptate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin mecanisme de granturi și împrumuturi.
Totuși, costurile legate de dobânzi au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, reprezentând o majorare de aproximativ 10,3 miliarde de lei față de anul precedent.
Acest fenomen subliniază o tendință îngrijorătoare: dependența totală de la finanțarea europeană poate deveni un risc substanțial atunci când aceste resurse nu sunt disponibile într-un termen rezonabil.
În contextul în care întârzierile în implementarea proiectelor pot determina ca statul să acopere temporar costurile din surse interne sau prin noi împrumuturi, iar dobânzile sunt în creștere, riscul de a slăbi poziția financiară devine tot mai real. „Aceste date ne spun două lucruri clare: investițiile publice sunt strâns legate de fondurile europene, iar costul datoriilor consumă din ce în ce mai mult din buget”, explică Negrescu.
„Problema constă în faptul că banii planificați la începutul anului nu sunt încă toți în conturi bancare”.
Pe plan specific PNRR, datele oferite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, după revizuirea din august 2026, România are dreptul la o alocare totală de 20,11 miliarde de euro. Dintre aceasta sumă, 13,57 miliarde sunt sub formă de granturi, iar 6,54 miliarde ca împrumuturi. Până la începutul lunii octombrie, au fost încasați aproximativ 13,27 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 66% din totalul alocat.
De asemenea, pe data de 9 septembrie, au intrat în țară peste 300 de milioane de euro suplimentari, proveniți din a treia cerere de plată, care anterior fuseseră blocate de Comisia Europeană.
Totuși, rămâne o decalare semnificativă între alocarea totală și sumele efectiv primite — adică aproximativ 6,84 miliarde de euro. Aceasta nu reprezintă automat o pierdere financiară, însă nu poate fi considerată venit cert până când nu sunt aprobate și virate de instituțiile europene. Această diferență de 6,84 miliarde nu înseamnă că banii sunt pierduți sau câștigați.
Până că nu sunt aprobate și nu sunt transați, acestea nu pot fi înscrise în venituri, avertizează Negrescu.
Cum a generat o schimbare normativă un efect fiscal negativ în acest caz tipic?
El adaugă că eventuale întârzieri sau nerealisarea unor etape pot transforma o problemă temporară de finanțare într-o problemă structurală, greu de corectat doar prin amânarea plăților.
Prin urmare, Frames recomandă guvernului să exploreze trei direcții strategice pentru a reduce tensiunile bugetare: accelerarea atragerii fondurilor europene, realocarea eficientă a cheltuielilor, și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale. Potrivit liderului Frames, înainte de a căuta noi surse de împrumuturi sau de a impune sarcini suplimentare pe umerii contribuabililor, statul ar trebui să se asigure că își încasează integral taxele și impozitele datorate, mai ales în domenii cu regimuri speciale de fiscalitate.
Înainte să căutăm noi surse de finanțare, ar fi bine să verificăm dacă încasează corect taxele din sectoarele cu regimuri speciale. Acesta este cel mai rapid și mai corect mod de a obține bani suplimentari.
Nu implică noi sarcini pentru cei care plătesc deja taxele, ci presupune doar o administrare mai eficientă, spune Negrescu. Un exemplu clar al acestei problematice este industria jocurilor de noroc, care a suferit scăderi semnificative în încasări datorită modificărilor legislative și întârzierilor administrative.
După aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2026, care a mutat atribuțiile de autorizare la nivel local, încasările din taxele de autorizare pentru mașini de tip rulet au scăzut semnificativ. În perioada februarie – mai 2026, acestea au coborât de la 485 de milioane de lei în 2025 la 300 de milioane de lei în 2026, înregistrând o scădere de 185 de milioane de lei, adică aproximativ 38%.
Conform lui Negrescu, această scădere a fost agravată de întârzierile administrațiilor locale în adoptarea hotărârilor necesare. La data de 1 septembrie, doar 90 dintre cele aproximativ 3.100 de primării aveau hotărâri valabile emise.
„Acesta este un caz tipic în care o schimbare normativă a generat un efect fiscal negativ, fără ca pe nimeni să i se fi calculat consecințele. Statul nu a pierdut bani pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația locală nu le-a permis să opereze corect”, afirmă managerul Frames.
O analiză publicată în septembrie 2026 estimează că pierderile cumulate pot atinge aproape 400 de milioane de euro, iar impactul anual ar putea fi între 530 și 550 de milioane de euro până la începutul lui 2027.
Deși aceste valori sunt estimate, acestea nu sunt încă confirmate oficial, iar impactul total al acestor măsuri va putea fi evaluat doar după publicarea datelor financiare ale companiilor.
În lumina acestor constatări, Frames propune ca primul pas în procesul de rectificare bugetară să fie compararea dintre veniturile prognozate la începutul anului și sumele efectiv încasate. Orice disparități trebuie explicate prin identificarea cauzelor rădăcinare, cum ar fi prognoze nerealiste, modificări legislative nevaluate corespunzător sau încetinirea activității economice.
În același timp, guvernul ar trebui să se concentreze pe recuperarea datoriilor neîncasate, combaterea evaziunii fiscale, reducerea lucrului sub pungi și supravegherea sectoarelor cu obligații fiscale speciale.
Aceste acțiuni pot ajuta la acoperirea parțială a nevoilor de finanțare fără a impune noi sarcini asupra contribuabililor care își onorează deja obligațiile fiscale. România conduce simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strâns și o datorie tot mai costisitoare.
Nu putem transfera toate aceste riscuri pe umerii contribuabililor și mediului de afaceri.
Mai întâi trebuie să încasăm ceea ce ni se cuvine din mecanismele fiscale actuale și să corectăm măsurile care au redus veniturile fără a aduce beneficii, concluzionează Adrian Negrescu.
Negrescu susține că aceeași atenție trebuie acordată și bugetului pentru 2027, care ar trebui să se bazeze pe venituri realizabile și pe o evaluare corectă a capacității statului de a colecta taxele și impozitele. Astfel, printr-o abordare mai realistă și mai transparentă, se poate evita o criză financiară majoră și se poate asigura o gestionare sustenabilă a resurselor publice.
Articolul a fost adaptat și actualizat în funcție de evoluțiile recente ale mediului economic și al planificării bugetare.
Printr-o analiză detaliată și prin aplicarea unor măsuri corective eficiente, România poate trece cu succes prin această fereastră critică și poate demonstra că are mecanisme solide pentru a gestiona provocările financiare viitoare.
Sursă: spotmedia
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / - și asistat AI.