PNL atacă în instanță modul în care Tribunalul București a numit completurile pentru partide

De ce contestă PNL completurile?

Tribunalul din Prahova devine arena unei noi confruntări juridice declanșate de Partidul Național Liberal.

Ultimele știri

Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energeticeRomânia a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuniUn operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euroAmendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelor

Liberalii au depus o acțiune pentru anularea unei decizii emise de instanța din București, vizând modul în care au fost desemnate completurile specializate pentru cauzele partidelor politice.

Mișcarea se înscrie în contextul intensului conflict intern din PNL, unde gruparea condusă de Ilie Bolojan se lovește frontal de tabăra opoziționistă, cunoscută drept „puciștii”. Dosarul a fost înregistrat oficial pe 14 octombrie, iar până acum instanța prahoveană nu a fixat data primei ședințe de judecată.

Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, a confirmat pentru G4 Media. ro că formațiunea contestă formal hotărârea prin care s-au stabilit aceste completuri. Solicitarea adresată instanței vizează „dispunerea anulării Deciziei Președintelui Tribunalului București prin care s-au aprobat completuri pentru dosarele care vizează persoane juridice (asociații, fundații, federații, confederații, sindicate, partide politice)”.

Ce se întâmplă în spatele litigiului?

Contextul disputei este marcat de tensiunile interne explozive din partid, apărute imediat după ce, în luna mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost dărâmat printr-o moțiune de cenzură depusă de alianța PSD-AUR. O fracțiune din interiorul PNL a propus reluarea discuțiilor cu social-democrații pentru a construi un nou Executiv, dar inițiativa a fost respinsă ferm de tabăra lui Ilie Bolojan.

Urmărind această respingere, conducerea loialistă a implementat măsuri pentru modificarea Statutului și pentru sancționarea membrilor considerați că se abat de la linia politică stabilită.

Rezultatele acestor procese au fost în mare parte favorabile reclamanților, iar rapiditatea și modul în care s-au desfășurat procedurile au stârnit numeroase suspiciuni și controverse în spațiul public.

Primul astfel de proces a fost deschis la Tribunalul Ilfov, unde acțiunea a fost judecată chiar în ziua înregistrării cererii, instanța admitând solicitarea. Ulterior, au fost introduse și alte dosare la Tribunalul București, iar acolo, cererile taberei contestatare au fost, de asemenea, validate.

Cum a evoluat lupta juridică?

În paralel, PNL a încercat să sesizeze Curtea Constituțională, invocând o posibilă ingerință a instanței în viața sa internă, însă aceste cereri au fost respinse.

Centrul de greutate al noului proces se concentrează asupra unei hotărâri adoptate de conducerea Tribunalului București la data de 23 iunie 2026, la doar două zile după Congresul Extraordinar al PNL.

Prin această decizie, au fost constituite completuri specializate pentru judecarea cauzelor care privesc asociații, fundații, sindicate și partide politice.

PNL susține că modul de desemnare a judecătorilor ridică probleme majore legate de organizarea internă a instanței și de procedura aplicată la stabilirea acestor completuri.

Partidul a anunțat că va contesta hotărârea folosind toate mijloacele legale disponibile.

Ce argumente avansează liberalii?

În argumentația sa, formațiunea a atras atenția asupra faptului că doar șase judecători, dintr-un total de peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați să soluționeze astfel de dosare.

Liberalii au calificat măsura drept o „decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM”.

O altă problemă ridicată de PNL privește imparțialitatea unuia dintre magistrații desemnați în completurile specializate, care a judecat ulterior un dosar introdus de tabăra contestatară din partid. Formațiunea a susținut că judecătoarea ar fi avut o legătură profesională anterioară cu Alina Gorghiu, una dintre reclamantele din dosar. Potrivit argumentelor invocate de PNL, în perioada în care Gorghiu ocupa funcția de ministru al Justiției, aceasta ar fi solicitat detașarea magistratei în cadrul ministerului.

În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.

PNL contestă completurile: cine decide de fapt în instanțe?

L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu.

Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia, afirmau liberalii.

Deși cererea de recuzare a fost respinsă, PNL a anunțat că va continua demersurile legale împotriva hotărârii Tribunalului București privind constituirea completurilor specializate.

Instanța din Prahova nu a stabilit încă primul termen pentru judecarea cererii prin care liberalii solicită anularea deciziei contestate.