Pericolul traficului de droguri în București: de la stradă la dark web și stăzi în zonele urbane.

Reporterul a remarcat că scenele nu sunt doar în zone izolate?

Pericolul ascuns al traficului de droguri în București: de la stradă la dark web

Ultimele știri

Curtea Constituțională a admis unanim obiecția de neconstituționalitate formulatăPreședintele Nicușor Dan sesizează CCR privind cotizațiile din bugetele locale către asociațiile sportiveCurtea Constituțională admite obiecția de neconstituționalitate privind includerea comunei Cociuba Mare în listaCurtea Constituțională a respins cererea lui Ilie Gavril Bolojan

În fiecare minut, peste un milion de dolari în droguri se schimbă de mână pe teritoriul mondial, iar o parte semnificativă dintre aceste tranzacții are loc și în România. Sub aparența unor produse înnoșitoare – bomboane, prăjituri, sucuri sau chiar produse cosmetice – se ascund substante periculoase care ajung la consumator prin intermediul curierilor. Acest lucru se întâmplă chiar sub ochii noștri, fără ca majoritatea să se renderă cont de realitatea pe care o viață în fiecare zi.

O dovadă a acestei situații a fost prezentată într-un nou episod al documentarului „România pierdută în droguri”, în care se arată cum traficul de droguri nu mai este restrictat doar la zonele tradiționale sau la noapte, ci se întâmplă deschis, la orice oră, chiar și în zonele centrale ale capitalei. Într-o stradă din București, un observator atent a notat un comportament neobișnuit: la oră fixată, persoane diferite intrau și ieșeau din aceeași casă, fără să-și schimbe rutina, așa cum ar fi fost o opera coregrafiată.

După câteva minute, un vecin a abordat situația cu calm, explicând că totul pare să fie convenit în avânt: când un individ intra, altul ieșea, sugerând un sistem de schimb care funcționează după un program stabilit.

Același vecin a precizat că, deși nu toți au telefoane, comunicarea se face prin semne sau prin observație atentă a mișcărilor. El a menționat că, deși vecinii au încercat să intervină – dușmânând la poliție și depunând sesizări – autoritățile au Totuși, o lună mai târziu, un grup de persoane mascați a intrat în curtea clădirii noaptea, a luat bani pe care îi încasaseră din vânzarea de droguri și i-a aplica o faptă violentă, lăsând rănite și dezamăgite.

Vecinul a concluzionat că această acțiune nu a dus la niciun rezultat practic, iar traficul a continuat neschimbat.

Un moment de tensiune a apărut când un locuitor al casei, simțind agitația din stradă, a ieșit la grădină pentru a vedea ce se întâmplă. Aici, un reporter a inițiat o discuție cu un individ care a fost inițial identițat ca un consumator.

Acesta a explicat că dorea să câștige câțiva lei pentru o cafea, dar apoi a admitat că, de fapt, vrea să cumpere și o „tigăiță”. Termenul, folosit larg pe stradă, se referă la o doză de droguri sintetice ieftine, pericolose și foarte dependențogene.

Un dealer, abordat neașteptat, a inițial negat implicarea în trafic, afirmând că nu știe ce este o „tigăiță” și că nu se ocupă de asemenea lucruri. Cu toate acestea, după ce a fost pus sub presiune, a schimbat complet tonul și actitudinea, urînd reporterul să plece și îl acuziind de ipocrizie. Acest schimb brusque de comportament a confirmat suspiciile: chiar și cei care negă sunt adesea implicați în rețeaua de distribuție.

Reporterul a remarcat că asemenea scene nu se întâmplă doar în zonele izolate sau marginale, ci la doar doi pași de centrul Bucureștiului, în locuri unde nimeni nu se aștepta să găsească trafic de droguri. Acest lucru arată că fenomenul s-a răspândit peste tot în orașul, indiferent de zonă, status social sau oră. Tranzacțiile nu mai se fac doar în umbra, ci au devenit o parte invizibilă a vieții cotidiene, ascunsă în plena lumină.

Metodele de distribuție s-au sofisticat considerabil.

Deși unele vânzări se întâmplă încă în persoană, multe s-au mutat în mediul online sau se desfășură în spatele unor paravane, locuri pe care niciun vecin nu le asocia cu activități ilegale.

Rețeaua de traficanți funcționează ca o pânză de păianjen invizibilă, cu numeroase legături care unesc persoane din toate clasele sociale – inclusiv copii și tineri, precum și adulți care au familii și copii acasă.

Această complexitate face difícilă identificarea și demolarea rețelelor, deoarece nu există un singur punct vulnerabil, ci o structură distribuită și adaptabilă.

Un consumator, Ioana, a oferit o perspectivă de interior despre modul în care funcționează rețeaua. Ella a explicat că, pentru a obține droguri, trebuie să contacteze o „săgeată” – un intermediar care o conectează direct cu un dealer.

Plata se face de obicei în lei, iar o doză de un gram costă între 50 și 60 de lei, în funcție de calitate și disponibilitate.

Aceste puncte de vânzare sunt alesă strategic, în zone unde prezența poliției este mai slabă sau mai rară, precum 1 Mai, Grivița, Drumul Taberei, Rahova, Ferentari sau Colentina.

Ioana a fost întâlnită în Clinica de Psihiatrie din Voila, unde primește tratament pentru a-și depăși dependența de droguri. A început să experimenteze la vârsta de 14 ani, după ce mama ei a primit un diagnostic medical grav.

În acel moment, ea a crezut că consumul de substante o ar ajuta să facă față durerii emoționale, dar, în schumătură, a intrat într-o spirală de dependență.

Ce înseamnă „tigăiță” pe stradă, un amestec psihoactiv?

Deși boala mamei a fost vindecată, Ioana a rămas prinsă de nevoia de droguri și a început să exploreze lumea traficului de la o vârstă foarte mică, învățând rapid termeni precum „dealer”, „supradoză”, „drog de mare risc” și locurile unde se poate găsi cea mai bună marfă.

În continuare, Ioana a descris locurile unde consumatorii se adună frecvent: parcuri, platformele de lângă Universitate și Piața Romană, unde un gang local, denumit „Everest” de consumatori, controlează zona. După cum a spus ea, ori de câte ori,無論 ziua sau noaptea, la orice oră, este posibil să se întâlnească cineva care consumă droguri în aceste zone.

Acest lucru arată că traficul nu are un program fix, ci este constant și omnipresent.

Într-o verificare directă, reporterul și echipa au urmat indicațiile lui Ioana și au ajuns în una dintre zonele menționate. Aici au găsit o persoană care, deși nu consumea în acel moment, a exprimat dorința să facă asta.

Fără bani, aceasta a explicat că dorea să câștige câțiva lei – 2-3 – pentru a putea cumpăra o cafea, dar apoi a admitat că, de fapt, vrea și o doză de „tigăiță”.

Acest dialog a arătat cât de ușor este trecerea de la un need modest la consumul de droguri, în special atunci când accesul este ușor și prețul este scăzut.

Pe stradă, termenul „tigăiță” se referă la un amestec de substanțe psihoactive, preparat în laboratoare clandestine, care conține adesea amfetamină și compusi similari cu MDMA. O doză costă aproximativ 10 lei și produce efecte grave: confuzie, halucinații, agresivitate intensă, comportament imprevizibil și, cel mai important, o dependență rapidă, care poate apărea de la primul consum.

Aceste efecte fac din „tigăiță” una dintre cele mai periculoase și accesibile droge pe piața de stradă.

Deși vânzările la nivel de strada sunt comune, marile tranzacții se desfășoare în mediul online, mai precis pe dark web.

În pauza dintre două doze, un consumator a explicat reporterului cum funcționează sistemul: majoritatea persoanelor care comandă droguri în cantități mari le obțin de pe platformele criptate, unde nu se acceptă plăți în bani tradiționali.

Pentru a putea cumpăra, trebuie să transforme fondurile în bitcoin, moneda digitală care este esențială pentru tranzacțiile anonime.

El a precisat o confundare comună: bitcoin nu are valoarea de 7.000-10.000 de euro, așa cum uneori se crede, ci oscillează între 1.000 și 2.000 de euro, în funcție de pieță. Această valoare mai mică face ca moneda să fie accesibilă și pentru tranzacții de mijlociu, nu doar pentru investiții mari.

După ce bitcoinurile sunt obținute, se folosesc pentru a plăti comenzi de pe dark web, care sunt apoi livrate la domiciliu sub aparența de documente banale – facturi de lumină, plicuri poștale sau pachete de hârtie – astfel încât conținutul real să rămână ascuns pentru curieri și autorități.

Acest mod de funcționare arată cât de profund s-a integrat traficul de droguri în structurile moderne ale comerțului și comunicării. Nu mai este nevoie de întâlniri în întuneric sau de schimburi rischioase în public; totul se poate face de acasă, cu un click și o monedă digitală.

Totuși, acest acces ușor are un preț uman mare: dependență, degradare sănătosă, pierdere de control și, în multe cazuri, ruină personală și familială.

Prezența copiilor și tinerilor în această rețea, fie ca consumatori, fie ca distribuitori microscali, face problema încă mai alarmantă. Ei sunt adesea rekrutați prin promisiuni de bani ușori sau prin presiune de pares, fără să înțeleagă complet riscurile pe care le asumă.

De asemenea, prezența persoanelor cu familii acasă în roluri de dealer sau intermediar complică intervenția autorităților, deoarece acțiunile pot fi confundate cu activități legitime sau se bazează pe relații de încredere care sunt greu de rupt.

De la „tigăița” de 10 lei vândută la un colț de stradă până la comenzile de mari dimensiuni pe dark web plătite în bitcoin, totul este parte dintr-un sistem care profitează de vulnerabilitatea umană și de lipsa de conștientizare.

Pentru a-l comba eficient, este necesar nu doar o acțiune policială, ci și o campanie de educație, acces la tratament și sprijin pentru cei în risc – pentru că pericoul nu este doar afară, ci, de multe ori, aproape de noi, chiar sub ochii noștri.

Sursă: mai.gov

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.