Insolvențe record în România: 3.855 de falimente în șase luni

Creșterea procedurilor de restructurare?

România înregistrează un record negativ: numărul de insolvențe a urcat la cote maxime în ultima decadă.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Datele publicate recent de Coface România arată o imagine îngrijorătoare a sănătății financiare a companiilor.

În prima jumătate a anului 2026, instanțele au deschis 3.855 de dosare noi de insolvență. Este cel mai înalt nivel din ultimii opt ani. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, cifra a crescut cu 12,36%.

Nu este doar o statistică rece, ci un semnal clar al dificultăților economice pe care le traversează mediul de afaceri.

Nu doar falimentele au crescut. Numărul de proceduri de concordat preventiv a urcat de la 64 la 98 de cazuri.

Specialiștii nu văd aici un semn de optimism, ci o dovadă a faptului că tot mai mulți antreprenori recurg la măsuri de restructurare înainte ca problemele financiare să devină ireversibile.

Este o încercare de a salva afacerile, dar și un indicator al presiunii mari la care sunt supuse.

Din punct de vedere sectorial, imaginea este complexă.

Comerțul cu ridicată și cu amănuntul rămâne cel mai afectat, cu 860 de insolvențe, deși această valoare este ușor în scădere (cu 1%) față de anul precedent.

Totuși, dinamica generală este dominată de alte domenii. Cel mai spectaculos salt procentual a fost înregistrat în sectorul Agricultură, silvicultură și pescuit, unde numărul de falimente a explodat cu 78%. La polul opus, din punct de vedere al volumului absolut, urmează Construcțiile cu 852 de cazuri și Transportul și depozitarea cu 478.

Care sunt sectorii cei mai afectați?

Alina Popa, managerul Coface România, interpretează aceste cifre ca pe un semnal clar al presiunilor persistente asupra mediului de afaceri. Ea susține că încetinirea ritmului economic, costurile operaționale ridicate și măsurile strânse de consolidare fiscală continuă să sufocă capacitatea companiilor de a-și onora obligațiile. În acest context, disciplina la plată este testată la limite, iar tendința de creștere a insolvențelor pare destul de stabilă pentru moment.

Contextul macroeconomic al primului semestru din 2026 a fost definit de o instabilitate cronică. Deși economia globală a demonstrat o anumită reziliență, România a suferit consecințele unei stagflații, o combinație defavorabilă între stagnarea creșterii și inflația persistentă. Produsul intern brut național a înregistrat o retragere de 0,8% pe serie brută și de 1,6% pe serie ajustată sezonier, față de aceeași perioadă din 2025.

Această contracție a fost alimentată de prăbușirea consumului intern și de o politică fiscală extrem de restrictivă.

Impactul asupra industriei este vizibil și în datele statistice oficiale.

Producția industrială a scăzut cu 3,3% în primele șase luni ale anului, conform Institutului Național de Statistică.

Mai grav, ponderea industriei în structura PIB-ului s-a erodat considerabil: de la 23,8% în 2015, a coborât la doar aproximativ 15% în S1 2026, indicând o transformare structurală profundă a economiei.

Sectorul comercial a traversat o perioadă dificilă, marcată de o contracție a veniturilor din vânzări. Inflația de 10% a erodat puterea de cumpărare, iar încrederea consumatorilor a atins cote minime istorice, determinând o încetinire bruscă a activității comerciale. În contrast, sectorul construcțiilor a surprins prin o evoluție pozitivă a volumului lucrărilor, care a crescut cu 13,9% față de 2025. Cu toate acestea, analiștii avertizează că rămâne unul dintre cele mai expuse riscuri, datorită volatilității pieței.

Concentrarea insolvențelor este remarcabilă: primele șapte sectoare de activitate generează 85% din totalul cazurilor de faliment. Această concentrare este direct corelată cu distribuția companiilor active, cele din primele șapte domenii reprezentând 72,7% din totalul entităților juridic active.

Specialiștii Coface concluzionează că, într-un mediu marcat de incertitudini, succesul pe termen lung va depinde de gestionarea proactivă a riscurilor, de o disciplină financiară riguroasă și de monitorizarea constantă a lichidităților, elemente cruciale pentru reziliența afacerilor.

Sursă: news

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.