Înalta Curte zice că miliardul de euro către magistrați poate fi achitat și prin titluri de valoare. Noul guvern are câteva zile să ia o decizie

Poziția oficială a ICCJ este că alegerea modalității de plată revine exclusiv

Într-o conferință de presă organizată joi, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Victor Alistar, a oferit detalii privind modul în care statul ar putea acoperi datoriile sale restante față de sistemul judecătoresc, în special în contextul unei sume estimate la aproximativ un miliard de euro. Conform acestuia, plata nu trebuie să se limiteze doar la transferul direct de bani, ci pot fi utilizate și alte forme de soluționare a obligațiilor bugetare, printre care numără și emiterea unor instrumente financiare cunoscute sub denumirea de „titluri de valoare”. Acest tip de instrument are o scadență stabilită iar beneficiarul are dreptul să primească o anumită sumă la o dată viitoare, potrivit condițiilor inițiale de emisie.

Ultimele știri

Legislația 2027 pentru salarizarea bugetarilorPNL și USR au lansat primul pas pentru reorganizarea teritoriului în RomâniaNiculescu vrea să simplifice relația cetățenilor cu statul: mai puține vizite la ghișeu, comune unite și un singur fisco-vamalCompaniile de stat: profitabilitate și listare la bursă, lichidare pentru pierderi

Alistar a subliniat că astfel de titluri pot fi, de asemenea, tranzacționate pe piață, ceea ce înseamnă că magistrații pot decide să le vândă înainte de scadență dacă doresc să obțină o sumă imediată. Totuși, prețul obțținut dintr-o astfel de tranzacție depinde de condițiile pieței și nu este garantat să fie egal cu valoarea nominală a titlului. Pentru autoritățile statale, această metodă ar întârzia necesarul financiar imediat, dar ar menține încărcătura de plată până la data scadenței.

Poziția oficială a ICCJ este că alegerea modalității de plată revine exclusiv autorităților guvernamentale. „Aceste opțiuni sunt reglementate atât de Codul fiscal, cât și de Legea 500/2002”, a precizat Alistar. El a adăugat că esențial este respectarea hotărârii judecătorești, indiferent de calea aleasă pentru implementare. Totodată, a vorbit despre consecințele financiare ale întârziierii plăților, menționând că pentru datoriile care au o vechime de cinci ani, dobânzile și alte sancțiuni au crescut semnificativ, reprezentând aproape 68% din valoarea inițială a datoriei.

În paralel, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului interimar condus de Bolojan, a declarat că Executivul nu are posibilitatea de a face o rectificare bugetară în acest moment, motiv pentru care nu poate aloca direct suma necesară. Ea a menționat că guvernul a încercat să conteste această decizie prin toate mijloacele legale disponibile, inclusiv printr-o sesizare către Constituția României.

Hotărârea Curții de Apel București, confirmată ulterior de ICCJ, stabilește

Hotărârea Curții de Apel București, confirmată ulterior de ICCJ, stabilește sancțiuni clare: o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor. Aceste sancțiuni încep să fie aplicate doar dacă autoritățile nu respectă decizia de plată în termen de 10 zile de la momentul în care aceasta devine definitivă.

După șapte amânări, ICCJ a respins definitiv recursul depus de Guvern împotriva hotărârii emise pe 5 mai de Curtea de Apel București. Aceasta cerea ca statul să asigure integral fondurile necesare pentru acoperirea drepturilor salariale restante ale magistraților, care sunt scadente în 2026. De asemenea, instanța supremă a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de Guvernul României, considerând-o inadmisibilă.

Cu toate acestea, Curtea Constituțională a României a respins recent și cererea depusă de către liderul guvernului interimar, Bolojan, privind un conflict juridic de natură constituțională dintre Executiv și ICCJ. Astfel, drumul este deschis acum spre viitorul guvern, care trebuie să ia o decizie rapidă în legătură cu modul de acoperire a acestei sume semnificative de bani. Dacă nu se va acționa în termen util, sancțiunile financiare vor începe să fie aplicate zilnic, potrivit prevederilor instanțiale.

Această situație creează o presiune considerabilă asupra noului guvern, care trebuie să găsească o soluție eficientă și legală pentru a evita acumularea unor costuri suplimentare. În același timp, se pune problema modului în care vor fi tratate drepturile magistraților, mai ales dacă alegerea vine prin intermediul titlurilor de valoare în locul unui transfer bancar direct. Toți factorii implicați sunt așteptați să acorde o atenție deosebită acestui subiect sensibil, atât din punct de vedere legal, cât și din cel financiar.

Sursă: spotmedia

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Redacția SpotMedia.ro și asistat AI.