Înalta Curte anunță joi decizia asupra restanțelor de 1 miliard de euro pentru magistrați

Care este decizia finală joi privind salariile magistraților?

În ziua de joi, Înalta Curte de Casație și Justiție va anunța verdictul în cazul restanțelor salariale de un miliard de euro acumulate de-a lungul anilor pentru magistrații din sistemul judiciar. Litigiul, desfășurat împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, are ca temă centrală neachitarea sumelor datorate de stat la adresa judecătorilor.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Acest caz a fost amânat de cinci ori deja de către instanța supremă, iar acum, în faza de recurs, se așteaptă la o decizie finală.

Înainte de aceasta, Curtea de Apel București a stabilit pe 5 mai că acțiunea împotriva autorităților este fondată, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile restante, inclusiv prin rectificarea bugetului de stat.

Cât este suma în joc și care sunt consecințele legale?

În disputa legală este implicată o sumă totală estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

Conform unei hotărâri recent emise de Camera de Contencios Administrativ, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute decizia în termen de zece zile de la data când sentința devine definitivă.

Pentru fiecăzi de întârziere, se aplică penalități de 1%, precum și o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.

Care sunt argumentele Institutiei și reacția Guvernului?

În documentul de început al procesului, președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a subliniat că neplata acestor sume afectează dreptul la proprietate al judecătorilor, mulți dintre care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. De asemenea, instanța a acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat, argumentând că acest comportament subminează independența instituțiilor judiciare.

Guvernul și Ministerul Finanțelor și-au exprimat opoziția printr-un recurs împotriva deciziei din 5 mai, audiat la Înalta Curte la începutul lunii iulie.

Judecătorii Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu au fost parte din completul care a analizat acest caz în cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

Care sunt sesizările către Curți constituționale și europene?

La audiție, reprezentantul Guvernului a cerut trimiterea unei întrebări la Curtea Constituțională, pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare asupra executivului și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi care depășesc alocările bugetare aprobate de Parlament.

Totodată, Guvernul a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o decizie privind eventualele efecte ale unei suspendări a procesului până la o hotărâre definitivă. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională într-un conflict juridic de natură constituțională legat de plata restanțelor salariale din justiție.

Bolojan a afirmat că Înalta Curte nu are atribuția sau legitimitatea de a dicta modul în care fondurile publice sunt distribuite, acuzând instanța că perturbă echilibrul bugetar, ceea ce reprezintă o ingerență directă în activitatea executivă a statului.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Ramona Ciobanu și asistat AI.