Vulnerabilitățile externe și inflația rămân temeri majore?
S&P Global Ratings a confirmat vineri statutul credit al României, păstrând nota la nivelul „BBB-/A-3”, ceea ce menține țara în zona de ratinguri considerate sigure pentru investiții. Cu toate acestea, perspectiva asociată acestui calificativ rămâne negativă, semnalând că riscul unei degradări a notei este real în orizontul apropiat.
Ultimele știri
Obligatoriu să folosiți cauciucurile de iarnă începând cu 1 noiembrie 2026
Curtea Constituțională a admis unanim obiecția de neconstituționalitate formulată
Pericolul traficului de droguri în București: de la stradă la dark web și stăzi în zonele urbane.
Președintele Nicușor Dan sesizează CCR privind cotizațiile din bugetele locale către asociațiile sportiveAgenția internațională de rating a justificat această decizie prin recunoașterea progreselor realizate în domeniul consolidării financiare și al absorbției fondurilor europene, dar a subliniat simultan că viitorul credit al României depinde critic de formarea rapidă a unui executiv capabil să implementeze un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027–2028.
În documentul tehnic publicat pe 3 octombrie, analiștii S&P au emis un avertisment clar: prelungirea stării de blocaj politic actuală amenință procesul de reducere a deficitului bugetar. Această incertitudine nu doar că riscă să încetinească consolidarea fiscală, ci și să majoreze costurile de finanțare pentru stat, amplificând în același timp vulnerabilitățile externe ale economiei.
Prognoza macroeconomică prezentată de agenție prevede o ușoară retragere a activității economice, cu o contracție estimată la 0,5% pentru anul curent, înainte ca indicatorii să revină pe o linie ascendentă în 2027.
Trebuie notat faptul că pragul „BBB-” constituie ultima treaptă din categoria „investment grade”; o scădere sub acest nivel ar implica ieșirea din segmentul de investiții sigure, motiv pentru care perspectiva negativă indică o probabilitate ridicată de retrogradare în cazuri nefavorabile.
Argumentul central al menținerii ratingului se bazează pe capacitatea României de a-și menține traiectoria de ajustare fiscală, chiar și în pofida paraliziei politice inițiate în luna mai. S&P susține că, în ciuda dificultăților de guvernare, eforturile de reducere a datoriilor publice și mobilizarea fondurilor europene au continuat conform planurilor stabilite pentru 2026. Agenția menționează explicit că decizia de menținere reflectă așteptarea că, pe termen scurt, România va reuși să constituie un guvern funcțional.
De asemenea, raportul evidențiază importanța măsurilor legislative luate în perioada de vară, care au permis deblocarea majorității finanșărilor din Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul principal prin care este finanțat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Datele din raport arată rate de absorbție remarcabile: peste 90% pentru granturi și peste 95% pentru împrumuturi. Se estimează că intrările de fonduri europene vor echivala cu aproximativ 3,5% din Produsul Intern Brut în 2026.
Acești bani sunt cruciali pentru susținerea unui buget de investiții publice de 8,5% din PIB, acoperind o parte semnificativă din necesarul de finanțare externă.
Conform analizei S&P, investițiile publice constituie, în prezent, principalul motor de susținere a activității economice.
Totuși, perspectiva negativă este menținută din cauza persistenței unor riscuri ridicate legate de reducerea deficitului bugetar și a dezechilibrelor externe, alături de o sensibilitate crescută a piețelor la fluctuațiile de încredere ale investitorilor. S&P avertizează că ratingurile României ar putea fi reduse dacă procesul îndelungat de constituire a noului guvern, declanșat de prăbușirea coaliției anterioare în mai 2026, va împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.
Lipsa unei direcții clare și credibile în politica economică poate genera efecte care depășesc simplele aspecte bugetare: se poate eroda încrederea investitorilor, se vor majora costurile de finanțare și se vor intensifica presiunile asupra balanței de plăți.
Retrogradarea devine, de asemenea, probabilă dacă șocurile externe se intensifică.
Agenția identifică perturbările de pe piața energiei ca pe un factor critic, capabil să afecteze simultan nivelul inflației, ritmul de creștere economică, poziția externă a țării și rezultatele bugetare.
În schimb, perspectiva ar putea evolua spre stabilitate dacă deficitele bugetar și extern se reduc constant, susținute de un plan de mediu termen credibil și de redresarea economică. Un astfel de plan ar beneficia de un consens politic larg.
Un aspect specific menționat de S&P este impactul financiar al blocajului legat de salarizarea unitară. Impasul politic și compromisurile de ultim moment riscă să compromită reducerea deficitelor în anii următori.
Agenția calculează că paralizia legislativă îi costă pe români 750 de milioane de euro din granturile oferite prin Mecanismul de redresare și reziliență, consecuție directă a neadoptării unei legi a salarizării unitare în sectorul public.
Cheltuielile cu salariile din administrația publică au reprezentat aproape un sfert din totalul cheltuielilor guvernamentale în 2025, iar declarațiile contradictorii ale partidelor politice pe această temă sporesc incertitudinea bugetară.
Riscul se agravează pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. S&P estimează că, istoric, deficitele din România au crescut cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB în anii electorali. Deși agenția consideră alegerile anticipate puțin probabile, ea subliniază că absența unui guvern cu puteri depline reduce predictibilitatea reformelor structurale.
Prognoza S&P arată o contracție economică de 0,5%?!
Prognoza economică detaliată de S&P indică o contracție a economiei cu 0,5% în 2026. Această scădere este atribuită ajustărilor fiscale, inflației persistente și erodării salariilor reale, factori care freneză consumul. Investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă principalul factor de compensare a acestor presiuni negative. Pentru 2027, agenția anticipă o revenire la o creștere de 2,25%, susținută de redresarea cererii interne. Totuși, se așteaptă ca investițiile publice să se reducă cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, odată cu diminuarea fluxurilor de fonduri europene. S&P se așteaptă ca investițiile private să compenseze parțial această scădere.
După încheierea mecanismului european de redresare, fondurile de coeziune și programul SAFE vor câștiga în importanță.
Raportul arată că România a atras până acum 11,3 miliarde de euro, reprezentând 36,5% din alocarea totală de aproximativ 31 de miliarde de euro prin politica de coeziune.
Prin programul SAFE, țara are acces la împrumuturi de 16,8 miliarde de euro.
Agenția notează și un sprijin viitor important din partea proiectului Neptun Deep, în special prin contribuția sa la exporturi și reducerea dependenței de importurile de energie.
Situația bugetară arată o tendință de îmbunătățire, deși costurile datoriei rămân o povară crescătoare. S&P estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, în scădere față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru următorii doi ani, prognozele indică o continuare a reducerii: 5,8% din PIB în 2027 și 5% în 2028. Agenția explică această diminuare prin creșterile de TVA și accize, înghețarea salariilor și pensiilor, precum și alte măsuri de control al cheltuielilor. Pentru 2027, efortul de consolidare ar trebui să se concentreze strict asupra cheltuielilor, inclusiv prin creșteri controlate ale remunerațiilor publice și a pensiilor. S&P apreciază că există puțin spațiu pentru majorări care să depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal în intervalul 2027–2028.
Chiar dacă deficitul se reduce, costurile datoriei continuă să crească. Agenția estimează cheltuieli cu dobânzile de 3,2% din PIB în 2026 și de 3,5% în 2028.
La sfârșitul lui 2028, aceste cheltuieli ar urma să se apropie de 10% din veniturile guvernamentale.
Vulnerabilitățile externe și inflația persistentă rămân preocupări majore. S&P prognozează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în acest an și avertizează asupra deteriorării calității finanțării externe, în condițiile reducerii investițiilor străine directe și creșterii plăților de dobânzi pentru datoria externă.
În aceste circumstanțe, fondurile europene rămân esențiale pentru acoperirea acestor dezechilibre. Agenția estimează o inflație medie armonizată de 8,3% în 2026. Taxele mai mari, deprecierea leului și scumpirea energiei contribuie la presiunile asupra prețurilor.
În aceste condiții, S&P consideră improbabilă o relaxare a politicii monetare a BNR pe termen scurt și anticipează revenirea inflației în intervalul țintei stabilite abia în 2028.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că decizia S&P încheie seria de evaluări începută în vară. El a declarat: Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental.
Este un rezultat important, dar nu este suficient.
Ministrul atrage atenția că evaluările din primul trimestru al anului viitor vor depinde în mare măsură de respectarea țintelor de deficit pentru 2026 și construcția bugetului pentru 2027.
Contextul deciziei este marcat de o criză politică prelungită, accentuată de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, pe 30 septembrie. Incertitudinea privind formarea unei majorități și continuarea reducerii deficitului pune presiune și pe moneda națională. Euro a atins vineri un nou maxim istoric, de 5,3447 lei la cursul BNR, în creștere de la 5,2777 lei cu o zi înainte. În paralel, au crescut și costurile la care statul se împrumută.
Pe 31 iulie, agenția Fitch a menținut, de asemenea, ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Analiza Fitch a luat în calcul primele rezultate ale măsurilor de reducere a deficitului, inclusiv creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor cu salariile și prestațiile sociale.
Apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fonduri europene au reprezentat, de asemenea, argumente pentru păstrarea ratingului.
Deficitul bugetar din prima jumătate a anului coborâse la aproximativ 42 de miliarde de lei, față de circa 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025.
Fitch a avertizat însă că instabilitatea politică pune sub semnul întrebării continuarea consolidării bugetare după 2026 și poate întârzia reformele necesare pentru accesarea banilor din PNRR.
Sursă: spotmedia
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Redacția SpotMedia.ro și asistat AI.