Redobândirea cetățeniei: Un caz complex, dar rezolvabil?
Un caz recent, soluționat la Curtea de Apel București, a scos la iveală complexitatea și nuanțele legale din spatele procesului de redobândire a cetățeniei române.
Ultimele știri
Aplicația e-Terra a soluționat 100.000 de cereri în România
Cum să obții bonificația fiscală de 3% în 2025
ANAF verifică tot mai atent averile persoanelor fizice
Condițiile exercitării dreptului la informație, verificate de CCRTotul a pornit de la o petiție depusă la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) pe 24 octombrie 2023, de către un solicitant care dorea să redevină cetățean român.
Inițial, pe 14 decembrie 2023, președintele comisiei a cerut informații suplimentare pentru a verifica dacă cererea respectă Legea 21/1991, stabilind prima audiere pentru 14 februarie 2024. Însă, după această dată, reclamantul nu a mai primit niciun Această tăcere a determinat persoana să dea în judecată instituția, considerând lipsa de comunicare un „refuz de soluționare a cererii”.
Redobândirea cetățeniei: Un drum anevoios prin instanțe, nu-i așa?!
Așa a ajuns cazul în fața instanței de contencios administrativ și fiscal, cu speranța de a obține o decizie care să constate refuzul nejustificat al ANC și să oblige instituția să finalizeze procesul.
Tribunalul București i-a dat dreptate solicitantului, ordonând ANC să soluționeze cererea. Nemulțumită de hotărâre, ANC a formulat recurs, aducând o serie de argumente în apărarea sa.
Printre acestea, s-a susținut că termenul de cinci luni prevăzut de lege nu este un termen fix pentru soluționarea efectivă a cererii, ci mai degrabă unul „procedural și organizatoric”, menit să permită verificările interne.
Redobândirea cetățeniei: Ce surprize ascunde recursul ANC?!
De asemenea, ANC a invocat volumul mare de dosare și necesitatea de a respecta principiul egalității de tratament, soluționând cererile în ordinea cronologică a înregistrării.
Un alt punct important al apărării a fost interpretarea noțiunii de „termen rezonabil”, menționată în articolul 10 din Convenția Europeană privind cetățenia și în articolul 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. ANC a argumentat că, prin ratificarea Convenției, România s-a angajat să examineze cererile într-un interval rezonabil, adaptat complexității fiecărui caz, și nu să le soluționeze într-un termen fix de cinci luni.
ANC a fost respinsă în instanță, dar de ce?!
Curtea de Apel București a analizat cu atenție dispozițiile legale, în special articolul 16 alineatul (2) litera c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 (în forma anterioară modificării prin Legea nr. 14/2025). Instanța a clarificat natura juridică a termenului de cinci luni, stabilind că acesta este destinat verificării condițiilor de acordare sau redobândire a cetățeniei, și nu soluționării finale a cererii.
Cu toate acestea, absența oricărei comunicări ulterioare către petent, chiar și la momentul judecării recursului, a fost considerată de instanță o dovadă clară a lipsei de voință a autorității de a soluționa cererea.
Argumentele ANC au fost respinse. Curtea a subliniat că soluționarea dosarelor în ordinea cronologică este o chestiune de ordine internă a instituției și nu poate fi invocată împotriva solicitanților. Mai mult, s-a precizat că numărul mare de cereri a fost deja luat în considerare de legiuitor la stabilirea termenului de cinci luni. Instanța a reafirmat că statul, prin acțiunile autorităților sale, nu poate ignora obligațiile legale. Decizia Curții de Apel București subliniază importanța respectării termenelor legale și a dreptului cetățenilor la o soluționare promptă și transparentă a cererilor lor.
Sursă: juridice
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.