Recepta „tigrilor asiatici”, salvatoarea României?
Fondul Monetar Internațional trage un semnal de alarmă serios pentru economia României și cere o resetare completă a strategiei de dezvoltare. Carlos Mulas-Granados, șeful misiunii FMI pentru Europa Centrală, de Est și Sud-Est, spune răspicat că țara noastră are nevoie urgentă de un nou model economic.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocNoua rețetă ar trebui să se bazeze pe un rol mult mai activ al sectorului privat în investiții, inovare și adoptarea inteligenței artificiale. Schimbarea devine imperativă în contextul în care avantajele competitive care au ajutat România să recupereze din decalaje în ultimii zeci de ani se topească. În plus, statul are tot mai puțină marjă de manevră, sufocat de creșterea datoriei publice și de noi cereri uriașe la buget.
Avertismentul a fost lansat la București, în cadrul conferinței Impact SEE. Oficialul FMI a amintit că regiunea noastră a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase performanțe economice din lume, comparabilă doar cu ascensiunea „tigrilor asiatici” din anii '80.
„Regiunea noastră constituie o poveste de triumf, fără echivalent global, cu excepția experienței tigrilor asiatici din anii '80. De aceea, statele trebuie să fie mândre de realizările lor, iar cele aflate în dificultate ar trebui să examineze ce au făcut corect pentru a-și recupera nivelul anterior”, a afirmat Mulas-Granados.
Pentru context, termenul de „tigrii asiatici” desemnează cele patru economii asiatice – Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud și Taiwan – care au explodat economic între 1960 și 1990 într-un ritm considerat un adevărat miracol.
Privind spre viitor, presiunea internațională crește, impulsionată puternic de China. În paralel, criza demografică, tranziția verde și revoluția inteligenței artificiale cer bani mulți și viziune.
Avantajele structurale de care beneficiază această zonă, cum ar fi cele legate de costuri sau de energie, nu mai sunt la fel de evidente ca înainte. Simultan, China generează noi provocări, transformând lumea într-un mediu cu o concurență acerbă, unde comerțul nu mai este la fel de simplu.
De ce inovația românească e sub media UE?
Toate aceste aspecte se suprapun asupra necesității de a investi în demografie, climat și inteligență artificială, într-un context în care datoria publică continuă să crească, a detaliat oficialul FMI.
În consecință, România este nevoită să găsească rapid căile prin care capitalul privat să finanțeze inovația, ajutând companiile locale să urce spre nișe cu valoare adăugată mare. FMI avertizează că statele din regiune trebuie să regândească din temelii modul în care atrag mediul privat în noul motor de creștere.
Pe de altă parte, Carlos Mulas-Granados a anunțat că FMI pregătește un raport analitic amplu pe aceste teme, care va fi dat publicității la finalul acestui an sau la începutul lui 2027.
Un alt punct slab major pentru România rămâne capacitatea slabă de a transforma banii în inovație și în afaceri capabile să se dezvolte pe scară largă. Deși statisticile arată o ușoară urcare în Indexul Inovației, România se situează în continuare sub media Uniunii Europene.
Rezolvarea acestei probleme cere eforturi financiare uriașe din partea statului și a mediului de afaceri.
Cheia succesului stă în facilitarea finanțării pentru startup-uri și în dezvoltarea piețelor de capital, astfel încât firmele aflate la început de drum să găsească bani nu doar la lansare, ci și atunci când vor să dea lovitura pe piață.
„Țări precum România înregistrează progrese în clasamentele de inovare, bet distanța față de media UE persistă. Prin urmare, este imperativ ca eforturile deja începute să fie accelerate și aprofundate”, a concluzionat reprezentantul FMI.