Familii vulnerabile simt impactul sever ?
Presiunea financiară exercitată de facturile de utilități asupra conturilor bancare ale românilor a atins un nivel alarmant, transformând energia într-o componentă majoră a cheltuielilor lunare. Analizele recente demonstrează că, în Republica Moldova, ponderea sumelor destinate electricității, gazelor naturale, căldurii și combustibililor ajunge la 37% din bugetul total al unei familii.
Ultimele știri
Curtea Constituțională a admis unanim obiecția de neconstituționalitate formulată
Pericolul traficului de droguri în București: de la stradă la dark web și stăzi în zonele urbane.
Președintele Nicușor Dan sesizează CCR privind cotizațiile din bugetele locale către asociațiile sportive
Curtea Constituțională admite obiecția de neconstituționalitate privind includerea comunei Cociuba Mare în listaAcest indice se află semnificativ peste media europeană, unde studiile de specialitate relevă că proporția gospodăriilor care alocă peste 10% din veniturile disponibile pentru energie se încadrează între 17% și 22%.
Contextul regional evidențiază o disparitate marcată între zonele continentului. În țările din sud-estul Europei, precum Bulgaria și Grecia, estimările Asociației Energia Inteligentă (AEI) indică faptul că între 30% și 40% dintre nucleele familiale suportă o sarcină energetică ce depășește pragul de 10% din venit.
Situația este similară și în alte regiuni: în Spania și Portugalia, aproximativ 20% - 25% dintre gospodării depășesc acest nivel, în timp ce în nordul și vestul Europei, cum ar fi Finlanda, Danemarca și Luxemburg, ponderea scade la doar 5% - 10%.
Aceste diferențe sunt atribuite, în principal, nivelului distinct al veniturilor, gradului de eficiență energetică a clădirilor existente și calității sistemelor de protecție socială implementate de fiecare stat.
Pentru familiile aflate în situații financiare vulnerabile, impactul este chiar mai sever. În România, cheltuielile cu energia pot absorbi între 15% și 20% din venitul total al gospodăriei, o rată care compromite capacitatea de a acoperi alte nevoi esențiale.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază importanța pragului de 10% folosit în analiza instituției, care nu se referă la acei cetățeni care întâmpină dificultăți în plata facturilor, ci la acei consumatori care reușesc să își achite datoriile, dar fac acest lucru prin sacrificarea altor posturi bugetare.
„Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli - hrană, sănătate, educație”, explică expertul.
Costurile energiei nu depind doar de tarife ?
Perioada 2022-2023 a fost marcată de o escaladare a prețurilor la energie în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Pentru a amortiza șocul economic, guvernele au adoptat măsuri de sprijin temporar și scheme de plafonare a prețurilor, contribuind astfel la limitarea efectelor negative asupra facturilor finale.
Totuși, specialistul în energie avertizează că aceste intervenții nu constituie o soluție pe termen lung.
Subvențiile nu sunt o soluție structurală.
Ele cumpără timp, a precizat Chisăliță, insistând pe necesitatea unor reforme fundamentale.
Costurile finale ale energiei nu sunt determinate exclusiv de tarifele la electricitate, gaze sau termoficare, ci și de volumul de energie necesar menținerii confortului termic în locuință. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, fondul locativ include un număr considerabil de clădiri construite înainte de 1990, multe dintre ele având o izolație termică inadecuată.
Această deficiență duce la pierderi semnificative de căldură, crescând automat consumul de combustibili pentru încălzire. În contrast, în sudul Europei, necesarul de energie este influențat de necesitatea răcirii locuințelor în perioadele caniculare, un factor care afectează, de asemenea, bugetele consumatorilor.
Perspectiva pe termen mediu rămâne incertă, evoluția riscului de sărăcie sau excluziune socială fiind condiționată de dinamica inflației, creșterea salariilor reale, oscilațiile prețurilor la energie și ritmul de productivitate al economiilor europene. Factorii care influențează direct cheltuielile cu energia includ nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuințelor, dependența de surse de combustibili cu prețuri volatile și disproporțiile regionale. Dumitru Chisăliță proiectează o creștere a ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială la 23%-25% în anii următori.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este probabil să urce spre 23–25% în următorii ani, datorită inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și a productivității europene în stagnare. O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste.
În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește mai rapid, a concluzionat expertul, atrăgând atenția asupra consecințelor socio-politice ale crizei energetice persistente.
Sursă: adevarul
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.