Drepturi

Instituțiile publice au șase luni de grație înainte de poprirea conturilor

Redactia Cotidianul · 2 min citire
Instituțiile publice au șase luni de grație înainte de poprirea conturilor

Ce au subliniat inițiatorii proiectului?

Legislația românească urmează să suferă o modificare semnificativă, menită să protejeze instituțiile publice împotriva executării silite asupra fondurilor lor financiare.

Ultimele știri

Peste 320.000 de oameni au participat la ediția aniversară a festivalului SpotlightPeste 320.000 de oameni au participat la ediția aniversară a festivalului SpotlightProblemele sistemului de taxare rutieră amenință aprovizionarea magazinelorProblemele sistemului de taxare rutieră amenință aprovizionarea magazinelorTermenul-limită din 2 noiembrie pentru evitarea inactivării fiscale din cauza bilanțuluiTermenul-limită din 2 noiembrie pentru evitarea inactivării fiscale din cauza bilanțuluiPrețurile de transfer: cum un dosar poate transforma un control în ajustare fiscalăPrețurile de transfer: cum un dosar poate transforma un control în ajustare fiscală

Parlamentul a aprobat recent un proiect de lege care extinde mecanismul de protecție, cunoscut ca „termen de grație” de șase luni, dincolo de conturile administrate de Trezoreria Statului, incluzând și depozitele deținute de autoritățile publice la băncile comerciale.

Această inițiativă legislativă va fi transmisă acum Președintelui României pentru promulgare, consolidând astfel un cadru juridic uniform pentru toate tipurile de conturi ale entităților publice.

În sistemul actual, legislația prevede deja un regim special pentru instituțiile publice care se află în imposibilitatea de a plăti datorii confirmate prin titluri executorii.

Conform regulilor existente, entitatea debitoare beneficiază de o perioadă de șase luni pentru a strânge resursele necesare achitării sumelor datorate, termenul curgând de la primirea somației de plată.

Ce beneficii oferă regulile actuale?

Totuși, această facilitate era aplicabilă exclusiv în cazul conturilor deschise la Trezorerie.

De aceea, noile prevederi legislative adoptate de legislativ vizează extinderea acestui tratament preferențial și asupra banilor aflate în conturile bancare ale instituțiilor publice, asigurând că măsurile de poprire vor urma aceleași reguli, indiferent de locația depozitului.

Inițiatorii proiectului au subliniat că, în prezent, există o discrepanță de tratament între cele două tipuri de conturi. Pentru depoziturile de la Trezorerie, există instrumente administrative care permit respectarea efectivă a celor șase luni de grație. În contrast, în relația cu instituțiile de credit, poprirea se efectuează conform regulilor generale, ignorând adesea regimul special instituit de lege. Ce se întâmplă cu o poprire? Ca urmare, în sistemul valabil, o poprire poate viza nu doar soldurile existente în cont, ci și încasările viitoare, ceea ce duce la blocarea conturilor utilizate în operațiunile curente ale instituțiilor.

Printre riscurile identificate se numără afectarea plăților de salarii, a achizițiilor externe, a încasărilor prin terminale POS sau a fondurilor din conturile colectoare. Autorii legii argumentează că această asimetrie poate pune în pericol funcționarea normală a serviciilor publice. Ei susțin că noul text nu creează un privilegiu exclusiv pentru stat, ci armonizează aplicarea aceleiași reguli, eliminând diferențele de regim între conturile de trezorerie și cele bancare.

Senatul Camerei a adoptat anterior acest demers, iar acum, după votul final din Parlament, actul normativ așteaptă semătura șefului statului pentru a intra în vigoare.

Sursă: cotidianul

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Redactia Cotidianul și asistat AI.

Lasă un comentariu