Cine a plătit pentru greșelile sistemului?
Forumul dedicat statului de drept, organizat recent în București între 20 și 21 octombrie, a fost marcat de o intervenție neașteptată a lui Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu statut de procuror. Discursul său a rupt tonul academic și rezervat al evenimentului, desfășurat miercuri după-amiază în ultima sesiune de dezbateri.
Ultimele știri
Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energetice
România a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuni
Un operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euro
Amendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelorPrezența lui Sandu, una dintre cele mai vocifere voci critice de la vârful sistemului judiciar, a fost determinată parțial de expunerea anterioară a colegului său, judecătorul Claudiu Drăgușin.
Drăgușin susținuse imediat înainte că justiția se află sub asediu, justificând astfel existența așa-numitei „Liste a rușinii”. Această listă, aprobată de CSM, enumera numele tuturor celor care au criticat recent sistemul judiciar.
Judecătorul a argumentat că titlul a fost o mișcare de marketing reușită, generând reacții puternice la nivel local și internațional, dar că scopul real era pur defensiv pentru consiliu.
Replicând la coleg, Sandu a validat parțial teza atacului asupra justiției, dar a subliniat dificultatea enormă de a contracara acest ofensiv. A invocat două decizii majore europene: una a Curții de Justiție a UE, care a identificat un risc sistemic de impunitate în România pentru diverse forme de corupție și infracțiuni, inclusiv trafic de droguri, și alta a CEDO, care a constatat încălcarea drepturilor fundamentale ale judecătorului Danileț de către CSM și Înalta Curte.
Sandu a ironizat lipsa de consecințe financiare sau profesionale pentru cei implicați, întrebând retoric dacă cineva a plătit aceste greșeli sau și-a pierdut pensia.
Dialogul se stinge?!
A indicat soluția în legislația actuală, explicând că s-au înlocuit legile din 2004, perfectabile, cu cele din 2022, factorul principal al situației actuale.
Punctul central al discursului a fost utilizarea sumei de 5 miliarde de lei pentru plata salariilor restante ale magistraților.
Deși a recunoscut că și el avea de primit bani, acceptând posibila ipocrizie, a întrebat la ce a servit efectiv acest proces, sugerând că a fost o demonstrație de forță.
Concluzia sa a fost severă: mecanismele de control și echilibru au dispărut din sistemul românesc, iar independența magistratului este doar o iluzie, fiind posibil ca fie să fie suficient, fie să fie timpul să ne oprim.
Critici similare, dar distincte, au fost formulate și de Cezara Grama, reprezentanta organizației Expert Forum. Ea a atras atenția asupra îngustării continue a spațiului de dialog dintre societate și sistemul judiciar în ultimii ani.
Justiția cade în prăpastie!
De asemenea, a reproșat CSM-ului că, prin intermediul „Listei rușinii”, a grupat laolaltă criticile fondate și justificate cu cele nejustificate, fără o distincție clară.
Un alt aspect abordat a fost integrarea inteligenței artificiale în procesul de judecată, tema tratată de Cosmin Soare Filatov, consilier prezidențial. Interogat despre inițiativele mai vechi ale președintelui Nicușor Dan în domeniul justiției, Filatov a declarat că șeful statului menține intenția de a organiza o consultare largă a magistraților, sub formă de referendum, deși metoda exactă (poștă clasică versus sistem electronic) nu a fost încă stabilită.
Referitor la neregulile semnalate de magistrați la cererea președintelui, consilierul a garantat că acestea sunt analizate riguros, acțiunile concrete urmând a fi întreprinse după finalizarea analizei.
Afirmarea lui Filatov că președintele nu dispune de pârghii directe pentru a influența legislația sau deciziile politice a stârnit o reacție imediată din partea lui Vlad Perju, profesor de drept constituțional la Boston College Law School. Perju s-a declarat uluit de modestia atribuțiilor exercitate de președinte, susținând că acesta ar fi putut acționa mult mai activ în conformitate cu prerogativele constituționale. Ca dovadă a gravității situației, Perju a invocat un raport internațional publicat chiar în ziua respectivă, elaborat de think-tank-ul american World Justice Project.
Acest document evidențiază un declin fără precedent al sistemului judiciar românesc în cursul ultimilor trei ani, fenomen pe care Perju l-a calificat ca fiind un semnal de alarmă extrem de serios.
Organizarea acestui forum important a fost realizată printr-un parteneriat între Fundația Konrad Adenauer, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană și Facultatea de Drept din București, subliniind importanța și amploarea dezbaterilor privind reforma justiției.
Sursă: G4Media