UPLR cere statuluipredictibilitate: 9 cereri pentru echitate fiscală și libertate profesională

Ce a cerut UPLR Guvernului?

București, 5 noiembrie 2026.

Ultimele știri

Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energeticeRomânia a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuniUn operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euroAmendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelor

La a XIX-a ediție a conferinței dedicate profesiilor liberale, organizată de Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR), s-a trasat un bilanț dureros al relației dintre stat și practicieni.

În sala de conferințe au fost prezenți reprezentanți ai puterilor statului, ai mediului academic și ai celor 19 asociații profesionale membre ale UPLR, care reprezintă peste 135.000 de specialiști activi în drept, medicină, economie, tehnică și arhitectură.

Tema centrală a fost poziția profesionistului într-o societate marcată de competiția pieței, impactul Inteligenței Artificiale și volatilitatea fiscală. Rezultatul concret al dezbaterilor a fost adoptarea unei rezoluții comune, un document care sintetizează nouă cereri adresate Guvernului și celorlalte instituții. Daniel Fenechiu, președintele UPLR și vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), a insistat că nu e vorba doar de existența serviciilor, ci de calitatea, competența și răspunderea cu care sunt prestate.

„Independența practicienilor și rolul corpurilor profesionale sunt esențiale pentru protecția interesului public”, a subliniat Fenechiu. El a cerut un cadru legal și fiscal stabil, recunoașterea rolului acestor corpuri în stabilirea standardelor profesionale și o reprezentare corespunzătoare în dialogul cu statul.

Pentru avocați, cerințele prind contur în privința stabilității legilor, consultării reale a asociațiilor înainte de adoptarea normelor, independenței profesionale, utilizării prudente a tehnologiei și rolului corpurilor profesionale în formarea și controlul competențelor.

Cum a reacționat autoritățile?

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a susținut inițiativele constructive ale sectorului, evidențiind importanța dialogului oficial.

În legătură cu proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995, Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social, a explicat că avizul negativ al instituției sale se referă la forma prezentată, având încrederea că dezbaterile vor duce la o variantă mai bună a textului.

Documentul final conține nouă puncte cheie:

1. Stabilitate legislativă și consultare reală – se cere oprirea schimbelor de legi la cheie, implicarea asociațiilor profesionale înainte de votarea normelor, evaluarea consecințelor reglementărilor și stabilirea unor termene rezonabile pentru aplicarea lor. 2.

Alinierea fiscală – se solicită reducerea cotei de impozitare a dividendelor la maximum 10% (în loc de 16%), precum și scăderea taxelor pe muncă pentru salariile mici și medii, cu scopul de a susține investițiile și ocuparea. 3.

Simplificare birocratică și digitalizare – eliminarea rapoartelor repetitive, simplificarea procedurilor și interconectarea bazei de date a instituțiilor, astfel încât tehnologia să reducă costurile administrative. 4.

Alinierea formării cu piața muncii – adoptarea de măsuri bazate pe studii de nevoi, atragerea tinerilor în domeniile cu deficit de personal și sprijinirea pregătirii practice. 5.

Ce conține rezoluția cu 9 puncte?

Inteligența Artificială și transformarea digitală – elaborarea de reguli și programe de formare, cu garanții pentru protecția datelor, păstrând răspunderea și discernământul profesionistului; tehnologia trebuie să fie un sprijin, nu o înlocuire a expertizei. 6. Rolul corpurilor profesionale – recunoașterea atribuțiilor acestora în organizarea pregătirii stagiarilor și a dezvoltării continue, inclusiv prin delegarea unor competențe de la autoritățile competente. 7. Codurile CAEN pentru consilierii în proprietate industrială – clarificarea articolului 20 alin. (1) din OUG nr. 66/2000, pentru a permite exercitarea activităților într-o singură formă de organizare, fără a fi obligat să înființeze mai multe entități. 8.

Reforma expertizei judiciare – adoptarea unei noi legislații care să reflecte evoluția domeniului și reluarea procesului de acreditare a experților judiciari, inclusiv în domeniile cu deficit, precum proprietatea intelectuală. 9.

Reprezentarea în CES – modificarea legilor privind dialogul social pentru a asigura o prezență echitabilă a profesiilor liberale în cadrul Consiliului Economic și Social.

Prin acest document, UPLR cere Guvernului, Parlamentului și ministerelor să ia măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor identificate, implicând efectiv asociațiile profesionale în procesul decizional.

UPLR reunește 19 asociații din domenii variate, de la avocatură și medicină până la arhitectură, audit financiar, consultanță fiscală, notariat și expertiză.

Articolul a fost publicat inițial pe platforma UNBR.

Sursă: UNBR