Valoarea obligațiilor fiscale suplimentare stabilite de inspectorii antifraudă
ANAF a descoperit facturi false la firmele care angajează muncitori din Asia, prejudiciul depășește 6 milioane de lei
Ultimele știri
Schimbare la naționala de tineret: FRF caută un nou selecționer după ratarea calificării
Patru tineri pugiliști români își joacă șansa la aur în finalele Europeanului U17
Adio, cozi la ghișeu! Cum obții online certificatul constatator și extrasul de carte funciară
Fraudă de milioane de lei descoperită la firme care aduc muncitori asiatici în RomâniaInspectorii din cadrul Direcției Generale Antifraudă (DGAF) au identificat un schema complex de facturi false utilizate de trei societăți comerciale pentru a reduce ilegal obligațiile fiscale, având ca rezultat un prejudiciu pentru bugetul de stat care depășește 6,2 milioane de lei. Aceste facturi, emise în valoare totală de peste 32 de milioane de lei, au fost înregistrate în contabilitatea firmelor verificate ca avansuri sau plăți pentru prestări de servicii, dar nu au fost susținute de niciun dovadă privind existența unor activități reale.
Conform constatelor inspectorilor, operațiunile menționate în documente nu au avut suport în realitate economica, iar facturile au fost utilizate exclusiv pentru a genera artificial cheltuieli deductibile și pentru a obține reduceri neduite de TVA.
În procesul de verificare, DGAF a constatat că facturile nu corespundeau niciunei tranzacții concrete și că suma aferentă acestora nu a fost plătită beneficiarilor. De asemenea, nu au putut fi prezentate documente justificative care să confirme efectuarea serviciilor prestate, iar nu au fost identificate elemente care să ateste existența sau executarea efectivă a prestațiilor facturate.
Înregistrarea acestor documente în contabilitate a dus la generarea de TVA deductibil, ceea ce a influențat negativ cuantumul obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat. În consecință, societățile beneficiare au început să înregistreze solduri negative de TVA în deconturile fiscale, fenomén observat în mod repetat.
Valoarea obligațiilor fiscale suplimentare stabilite de inspectorii antifraudă, care includ TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende, depășește 6,2 milioane de lei.
Pe lângă acest aspect, analiza efectuată de DGAF a evidențiat prezența de semnale de risc fiscal la nivelul celor trei societăți care au emis facturile false.
Aceste entități au prezentat situații juridice și fiscale neconforme cu măsura activităților economice pe care le-au declarat în documente. Au fost identificate, printre altele, stări de inactivitate, insolvabilitate sau chiar radieri din Registrul Comerțului.
De asemenea, verificările au revelat existența de legături între societățile implicate, precum și coordonarea acestora de către un grup comun de persoane, sugerând o structură organizată în scopul facilitării schemei frauduloase.
Un element deosebit de relevant constatat de inspectorii DGAF a fost că unele persoane menționate formalmente ca administratori ale acestor societăți nu au putut furniza informații concrete despre activitatea entităților pe care le administrau, nici nu au oferit explicații clară privind natura operațiunilor economice derulate. Acest lucru a renforțat suspiciunea că funcțiile lor au fost atribuite doar de formă, scopul real fiind masarea identității reale a celor care conduceau de fapt operațiile.
Cum pot facturile false reduce ilegal obligațiile fiscale?
Inspectorii au precizat și că facturile emise prin sistemul RO e-Factura au fost utilizate pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a transfera succesiv sarcina fiscală de la un contribuabil la altul, fără niciun fundament economic real. Contribuabilii care au inkasat TVA de la beneficiarii forței de muncă străină, în loc să o transfereze la bugetul general consolidat al statului, au anulat această obligație prin deducerea TVA inscrisă în facturi care consemnaau operațiuni fictive.
Aceste facturi au fost înregistrate la alți contribuabili situați pe diferite nivele într-un lanț tranzacțional artificial, construit exclusiv în scopul evaderii fiscale.
Este esențial de reținut că o factură, prin ea însăși, nu poate justifica un avantaj fiscal sau o operațiune legală.
Dreptul de deducere a TVA și reducerea bazei impozabile trebuie să se bazeze exclusiv pe operațiuni economice reale, efectiv realizate și susținute de documente justificative valide.
Înregistrarea în contabilitate a unor facturi care nu reflectă activități economice autentice poate duce la stabilirea de obligații fiscale suplimentare și, în funcție de gravitatea și natura faptelor constatate, la sesizarea organelor competente.
„Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”, a afirmat reprezentantul DGAF.
Acțiunile de control ale inspectorilor antifraudă sunt orientate spre identificarea și documentarea mecanismelor prin care se reduc artificial obligațiile fiscale, precum și spre recuperarea prejudiciilor cauzați bugetului de stat.
DGAF reamintește contribuabililor că utilizarea unor documente justificative care nu corespund realității economice nu poate servi ca temei pentru obținerea de avantaje fiscale și poate atrage consecințe grave de natură fiscală și juridică. Această practică nu doar că afectează bugetul public, ci undermină și egalitatea fața de lege între contribuabilii onesti și cei care încearcă să profite de sisteme prin mijloace illegale.
Combaterea acestor scheme rămâne o prioritate pentru autoritățile fiscale, în contextul menținerii integrității sistemului fiscal și asigurării unei競争e loyale între afaceri.
Sursă: profit
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Profit.ro și asistat AI.