Cum a fost rescris punctul privind vederea pentru a clarifica evaluarea?
Noua reglementare a aptitudinilor medicale pentru șoferi: ce s-a modificat prin Ordinul 1829/2026
Ultimele știri
Proceduri de selecție competitive la Ministerul Justiției - concursul pentru selecția magistratului de legătură
Concert omagial dedicat tenorului și avocatului Ion Dacian - 9 decembrie 2026, Ateneul Român
Securitatea, fiabilitatea și flexibilitatea, principalele criterii în alegerea soluțiilor de rețea pentru companii
Modificarea Legii privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialePublicat în Monitorul Oficial pe 22 octombrie 2026, Ordinul nr. 1829/2026 aduce schimbări esențiale în modul în care se evaluează aptitudinea medică a candidaților și a deținătorilor de permis de conducere. Această nouă normativă intervine direct asupra celor patru piloni ai evaluării: capacitatea vizuală, starea mintală, istoricul de consum de alcool și expunerea la substanțe psihotrope sau medicamente.
Scopul principal al actului este alinierea României la cerințele Directivei (UE) 2025/2205, care înlocuiește vechul cadru comunitar. Schimbarea fundamentală constă în trecerea de la o abordare bazată pe diagnosticul medical strict, spre o evaluare funcțională, individualizată, care măsoare riscul real pe drum. Analizele juridice semnalează însă o serie de probleme tehnice de redactare și de coerență procedurală, care riscă să genereze interpretări divergente la nivelul autorităților locale.
Textul nou a intrat în vigoare imediat după publicare, adică din 22 octombrie 2026. Modificarea vizează concret punctele 1, 7, 8 și 9 din Anexa nr. 1 a ordinului anterior, nr. 1162/2010, emis de Ministerul Sănătății. Proiectul a fost supus dezbaterii publice la sfârșitul lunii iulie 2026, dar nu a adus o ruptură totală a sistemului. În schimb, el a păstrat structura generală a normelor din 2010, intervenind doar acolo unde era strict necesar.
Alte specialități medicale consultate în faza de consultă publică au considerat că prevederile existente erau încă valabile, ceea ce explică de ce modificările au fost punctuale și nu o refacere completă a regulamentului.
Punctul referitor la vederea a fost rescris pentru a clarifica procesul de evaluare de specialitate. Noul text detaliază modul în care se examinează câmpul vizual și stabilește condițiile excepționale în care se poate elibera sau reînnoi permisul pentru șoferi cu deficiențe vizuale.
Se precizează regulile aplicabile vederii monocolare și diplopiei, precum și ritmul controalelor periodice necesare. De asemenea, se enumeră explicit situațiile în care permisul nu se acordă sau nu se reînnoiește. Prima categorie vizează persoanele cu tulburări mintale grave sau cu deficiențe persistente ale capacității de judecată, comportament sau adaptare.
Pentru acestea, se păstrează posibilitatea unui aviz favorabil, dar condiționat de o monitorizare medicală regulată. A doua categorie privește dependența de alcool sau alte probleme legate de consumul său, care fac imposibilă conducerea în siguranță. În aceste cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului devine posibilă doar după o perioadă de abstinență și confirmarea medicală a remisiunii.
A treia categorie se referă la dependența de substanțe psihotrope sau la consumul de medicamente care afectează capacitatea de a conduce.
Din punct de vedere juridic, actul nu este o lege nouă, ci o modificare a unui act administrativ subordonat. Ordinul 1829/2026 funcționează ca un instrument de detaliere tehnică a condițiilor pe care legea le-a delegat Ministerului Sănătății. Această delegare provine din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care reglementează circulația pe drumurile publice. Articolul 22 alin. (2) și (7), alături de articolele 125 lit.
a) și c) și 136 lit. d), stabilesc competența ministerului de a stabili standardele medicale minime. Prin urmare, noul ordin nu creează dreptul de a conduce, ci doar actualizează criteriile de aptitudine.
La nivel european, raportarea se face la Directiva 2006/126/CE, transpusă inițial prin Ordinul 1162/2010, și la noua Directivă (UE) 2025/2205, care abrogă expres cadrul anterior.
Ce criteriu negativ redefinește proiectul la capitolul alcool?
Analiza juridică semnalează o inconsecvență: deși noua directivă europeană a intrat în vigoare, articolul 6 din ordinul din 2010 menționează încă vechea directivă abrogată, ceea ce creează o tensiune normativă care necesită o corelare ulterioară.
În privința sănătății mintale, schimbările sunt cele mai semnificative. Normele vechi foloseau termeni precum „retard psihic sever”, o formulare considerată depășită. Noul text elimină această etichetă nosologică și se concentrează pe efectele funcționale: tulburările grave sau persistente ale capacității de judecată, comportament și adaptabilitate, indiferent de cauză.
Această abordare face ca excluderea să nu mai depindă de numele bolii, ci de impactul asupra siguranței rutiere. Excepția la interdicție depinde acum de avizul medicului specialist și de un program de monitorizare individualizat, ceea ce permite o revenire controlată la volan.
La capitolul alcool, proiectul redefinește criteriul negativ.
În loc de a se limita la dependență sau la incapacitatea de a renunța la consum, noul text se referă la orice tulburare legată de alcool care face imposibilă conducerea în siguranță.
Condiția pentru reîncadrare este o remisiune confirmată medical, legată de un program de supraveghere stabilit de specialistul curant. Astfel, norma nu mai este o interdicție absolută, ci permite o gestionare a riscului prin monitorizare.
Pentru droguri și medicamente, formularea a fost simplificată.
În loc de a se centra pe „abuz” sau „consum regulat”, noul text pune în centru dependența, consumul și efectul substanței asupra capacității de a conduce.
Deși intenția este o mai mare claritate funcțională, analiza juridică subliniază că noțiunile de „consum” și de „medicamente care pot afecta capacitatea” sunt mai largi decât vechiul criteriu de abuz, ceea ce poate duce la interpretări mai lărgi ale excluderii.
Proiectul pursue două obiective declarate: alinierea la Directiva (UE) 2025/2205 și actualizarea terminologiei medicale pentru a reflecta practica europeană recentă. Un al treilea scop, mai implicit, este transformarea examenului medical dintr-un simplu filtru de excludere într-un mecanism de evaluare diferențiată a riscului, care poate genera atât decizii de inaptitudine, cât și decizii de aptitudine condiționată.
Intervenția este justificată la nivel de sistem, deoarece normele actuale sunt încă ancorate în cadrul european abrogat. Totuși, oportunitatea a fost folosită doar parțial, deoarece proiectul lasă neschimbat articolul 6 din ordinul anterior, care menționează directiva veche. Această neatenție tehnică, alături de terminologia încă neunitară, ar putea genera o aplicare neuniformă a noilor reguli la nivelul autorităților locale.
Sursă: Cotidianul