Stoiciu propune dezincriminarea consumului de droguri și amenzile pentru producție

Ce altă dimensiune critică a evidențiat Victoria Stoiciu?

Propunerea legislativă care a stârnit dezbateri intense în mediul politic și public din România a fost înregistrată oficial la Senat, având potențialul de a schimba fundamental modul în care statul român abordează problema consumului de substanțe interzise. Inițiativa, care poartă numele senatorului neafiliat Victoria Stoiciu, a fost co-semnată de reprezentanții partidelor PNL și USR, Cătălin-Daniel Fenechiu și respectiv Cristian Ghinea.

Ultimele știri

Luca Niculescu continuă discuțiile pentru formarea noului guvern astăziCongresmanul Gregory Meeks întreabă Departamentul de Stat despre rolul SUA în căderea guvernului românTribunalul Neamț a validat eliminarea postului de consilier juridic din spitalul publicPremierul desemnat Luca Niculescu se întâlnește luni cu USR, PACE și UPR

Obiectivul central al acestui demers juridic este transformarea actelor de posesie, achiziție sau cultivare de droguri destinate exclusiv utilizării personale din categoriile de infracțiuni în simple contravenții, o modificare care se aplică atât substanțelor clasificate ca fiind de risc, cât și celor de mare risc.

Documentul specific, identificat ca proiectul B544/2026, a fost depus în camera parlamentară în data de 5 octombrie. Deși inițiatorii solicită o analiză în regim de urgență, Senatul a fost desemnat prima instituție competentă să examineze textul. Această mișcare legislativă nu se limitează la simpla deținere a substanțelor, ci extinde modificările și asupra altor activități, inclusiv introducerea sau scoaterea materialelor din țară, atâta timp cât se confirmă caracterul personal al consumului.

Totodată, se propune o ajustare a articolului 271 din Legea nr. 86/2006, care reglementează Codul vamal al României, asigurând coerența între legislația penală și cea vamală.

Textul integral al propunerii, alături de expunerea de motive detaliată de senatorul Stoiciu, este disponibil pentru consultarea publică, oferind tuturor părților interesate posibilitatea de a analiza nuanțele juridice ale noii abordări.

Argumentarea principală a inițiativei se bazează pe ideea că sistemul actual de sancționare penală este disfuncțional și inefficient. Victoria Stoiciu a prezentat public, prin intermediul unor declarații video difuzate pe rețelele de socializare, motivul pentru care consideră că România a dus o politică „falimentară” în ultimii ani.

Senatorul susține că autoritățile au concentrat eforturi disproporționate în urmărirea consumatorilor individuali, în detrimentul luptei împotriva marilor rețele de trafic.

Această focalizare excesivă pe „puștiul prins cu un joint” sau pe tinerii care consumă două pastile la un festival a dus la o supraîncărcare a instanțelor și a parchetelor, lăsând sub presiune resursele care ar fi trebuit direcționate spre combaterea veritabililor organizatori ai comerțului ilicit.

Datele statistice invocate în susținerea acestei teze sunt alarmante. Conform afirmațiilor senatorului, peste 77% dintre dosarele aflate în atenția Direcției de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – structură creată inițial pentru a combate crimele organizate de amploare – vizează fapte legate de droguri.

Mai mult, aproximativ 80% dintre persoanele cercetate în aceste dosare sunt consumatori, iar cantitățile de substanțe descoperite sunt minime, cu o medie a capturilor de doar 1 gram și cu majoritatea cazurilor sub pragul de 5 grame.

În paralel cu această explozie a dosarelor privind consumul, numărul condamnaților pentru fapte de consum propriu a crescut de aproape șapte ori în ultima decadă, în timp ce condamnările pentru trafic au stagnat, rămânând pe loc.

Această evoluție sugerează o dezechilibrare majoră în sistemul de justiție, unde resursele financiare și umane sunt absorbite de cazuri minore, în detrimentul celor majore.

O altă dimensiune critică a problemei, evidențiată de Victoria Stoiciu, este raportul de cheltuieli dintre represiune și asistență.

În anul 2024, pentru fiecare leu cheltuit de stat pe programe de sprijinire a consumatorilor, poliția a investit 51 de lei în acțiuni de reprimare a fenomenului.

Acest raport de 51 la 1 în favoarea pedepsirii ilustrează cum sistemul actual prioritizează sancționarea penală în detrimentul intervenției medicale și sociale.

Senatorul propune inversarea acestei dinamici: fondurile provenite din amenzile contravenționale ar trebui redirecționate către programele de asistență medicală și socială ale consumatorilor, transformând astfel sanctiunea într-o sursă de finanțare pentru tratamentul dependenței, nu doar într-o pedeapsă abstractă.

Vlad Zaha, expert criminolog specializat în politicile publice antidrog și criminologia publică, care a studiat la Universitatea Manchester și la Universitatea Oxford, a completat argumentația inițiatorilor, subliniind aspectele tehnice ale implementării propunerii. El a precizat că măsura ar avea efect retroactiv, ceea ce ar semnifica că persoanele deja cercetate pentru deținere în scop personal nu ar mai trebui să treacă prin procese judiciare lungi sau să își poarte marcajul unui antecedent penal.

Zaha a insistat asupra faptului că proiectul nu impune un prag fix de cantitate care să delimiteze clar consumul de trafic. În absența dovezilor clare care să indice intenția de a vinde sau distribui substanța, fapta ar fi prezumată a fi una de consum propriu.

Cum diferă sancțiunile propuse în funcție de riscul substanței!

Această regulă se aplică și în cazul trecerii frontierelor naționale; dacă se demonstrează că drogurile erau destinate exclusiv utilizării personale, actul nu mai este calificat ca trafic internațional, ci rămâne o deținere pentru consum propriu, sancționabilă contravențional.

Detaliile privind sancțiunile propuse sunt clare și diferă în funcție de gradul de risc al substanței implicate. Pentru drogurile clasificate ca fiind de risc, amenda contravențională ar oscila între 1.000 și 1.500 de lei.

În cazul drogurilor de mare risc, plafonul superior al amendei s-ar ridica la 3.000 de lei, intervalul fiind cuprins între 1.500 și 3.000 de lei.

Modificarea articolului 4 din legea relevantă stipulează explicit că cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, efectuate fără drept, constituie contravenție.

Astfel, se elimină Contextual, această propunere se înscrie într-o tendință mai largă de a repozitiona consumatorul de droguri din statutul de infractor în cel de pacient.

Victoria Stoiciu a menționat că, în timpul mandatului său la Cancelaria Prim-Ministrului, a contribuit la reorganizarea vechii Agenții Antidrog, scoțând-o din subordinea Ministerului de Interne și plasând-o sub coordonarea Cancelariei și a Ministerului Sănătății.

Această schimbare instituțională a fost un prim pas spre adoptarea unei perspective medicale în gestionarea dependenței, departe de logica pur punitivă a poliției. Senatorul consideră că teama de a ajunge la dosar penal sau de a se confrunta cu poliția în momentul unei supradoză le împiedică pe mulți tineri și adolescenți să solicite ajutor profesional.

Multe decese prin supradoză ar putea fi atribuite tocmai acestei frici de sistemul judiciar, care le face pe victime să evite spitalul sau să ascundă simptomatele.

Un punct esențial clarificat de inițiatori este distincția dintre dezincriminare și legalizare. Victoria Stoiciu a insistat repetat că proiectul nu legalizează drogurile, ci doar le scoate din sfera pedepsirii penale pentru consumul personal. Deținerea rămâne ilegală, dar consecința este o amendă, nu o condamnare la închisoare. Traficul de droguri, în schimb, rămâne o infracțiune, cu aceleași pedepse severe ca în prezent, fără nicio reducere a sancțiunilor.

Această distincție este crucială pentru a evita confuzia publică și pentru a sublinia că statul continuă să combată marile rețele de trafic, dar renunță la lupta pierdută cu individul care consumă.

În prezent, legislația în vigoare prevede că consumul propriu de droguri de risc este sancționat cu o pedeapsă de închisoare de până la doi ani sau cu amendă penală. Pentru substanțele de mare risc, limita superioară a pedepsei cu închisoarea este de trei ani.

Noua propunere elimină complet această Această schimbare ar reduce considerabil numărul de dosare penale deschise și ar elibera instanțele de presiunea generată de cazurile minore, permițând judecătorilor și procurorilor să se concentreze asupra afacerilor complexe de trafic.

Critici și susținători ai inițiativei se confruntă cu aceeași realitate: sistemul actual nu a reușit să reducă consumul, ci, dimpotrivă, acesta a crescut, iar traficul a înflorit în paralel. Prin urmare, Victoria Stoiciu și colegii săi argumentează că este timpul pentru o abordare realistă, bazată pe datele statistice și pe experiența internațională. Transformarea posesiei în contravenție nu este o concesie către consum, ci un instrument strategic de redistribuire a resurselor statului.

Banii economisiți prin reducerea costurilor proceselor penale ar putea fi investiți în prevenție, tratament și recuperare, creând un circuit virtuos în care statul investește în sănătatea cetățenilor, nu doar în încarcerarea lor.

Proiectul legislativ, deși a generat discuții aprige, rămâne un document tehnic care așteaptă votul parlamentarilor. Inițiatorii au încredere că, odată adoptat, acest text va marca un punct de cotitură în istoria politicii antidrog din România. Cu sprijinul unui expert de talia lui Vlad Zaha, care a validat aspectele criminologice ale propunerii, inițiativa pare bine pregătită din punct de vedere tehnic. Rămâne de văzut cum vor reacționa comisiile parlamentare și restul actorilor politici la această provocare de a redefine relația dintre stat și consumatorul de droguri, trecând de la modelul punitiv la unul terapeutic și preventiv.

Final, impactul acestei decizii legislative ar fi simțit imediat în practica judiciară. Procurorii ar fi eliberați de sarcina de a urmări penal mii de consumatori anumiți, putându-și concentra eforturile pe urmărirea surselor de finanțare ale traficului și pe identificarea liderilor rețelelor interstatale.

Consumatorii, mulți dintre ei tineri aflați la început de drum profesional sau academic, ar evita trauma unui dosar penal care le poate afecta viitorul profesional și social.

Prin eliminarea barierelor birocratice și psihologice, statul își asumă o responsabilitate mai mare față de bunăstarea cetățenilor săi, recunoscând că dependența este o problemă de sănătate publică, nu doar una de ordine publică.

Această schimbare de paradigmă, dacă va fi adoptată, ar putea constitui un exemplu pentru alte state din regiune, demonstrând că flexibilitatea juridică poate fi un instrument eficient de sănătate publică, nu o slăbiciune a sistemului de drept.

Sursă: gandul

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Andreea Voicu și asistat AI.