Proceduri

România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie

Daniela Marinescu · 6 min citire
România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie

Cunoașteți termenul „ora de iarnă”?

Ceasurile din România se vor da cu o oră înapoi, transformând momentul 4.00 în ora 3.00, în noaptea de sâmbătă spre duminică, conform calendarului stabilit oficial. Această ajustare a programului va avea loc pe data de 25 octombrie 2026, exact la ora 4.00, când indicatoarele orologierelor vor fi puse în poziția corespunzătoare orei 3.00.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

Această dată a fost fixată prin documentele emise de Comisia Europeană, care a programat pentru anul curent debutul perioadei cu orar estival la data de 29 martie și terminarea acesteia la data de 25 octombrie.

Consecința directă a acestei manopere temporale este faptul că ziua de 25 octombrie va înregistra o durată totală de 25 de ore, devenind astfel cea mai lungă zi din cursul acestui an, în timp ce intervalul nocturn dintre sâmbătă și duminică va fi extins cu o oră suplimentară, adică 60 de minute.

Regimul legal aplicabil în spațiul românesc stabilește clar modalitățile de modificare a orarului, bazându-se pe Ordonanța Guvernului cu numărul 20 din anul 1997. Acest act normativ vizează stabilirea programului de vară și a orei oficiale estivale pe teritoriul țării, asigurând totodată sincronizarea cu regulile aplicabile în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Conform prevederilor legale în vigoare, perioada orarului de vară implică o deplasare a orei oficiale cu o unitate de timp înainte față de standardul Europei Orientale.

Aplicabilitatea acestui regim pornește din ultima duminică a lunii martie, când ora locală 3.00 este transformată în ora 4.00, și se încheie în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4.00 revine la valoarea de 3.00.

Modificarea se realizează, prin urmare, în intervalul nocturn, specific la ora 3.00 primăvara și la ora 4.00 toamna, evitând momentele de prânz sau de seară târziu.

La nivel european, cadrul juridic este dat de Directiva 2000/84/CE, care impune tuturor statelor membre respectarea unei periodicități stricte. Perioada orarului estival debutează în fiecare țară în ultima duminică a lunii martie și se termină în ultima duminică a lunii octombrie, ambele tranziții având loc la ora 1.00 în sistemul de timp universal.

Pentru România, situată în zona UTC+3 în perioada caldă a anului, corespondența cu ora 1.00 universală coincide cu ora locală 4.00, motiv pentru care ajustarea ceasurilor se efectuează la această oră precisă.

Toate țările din Uniune dau înapoi ceasurile simultan, deși display-ul orar afișat poate diferi între state, în funcție de fusul orar specific fiecărei națiuni.

Deși termenul „ora de iarnă” este folosit frecvent în conversațiile de zi cu zi, actele normative românești recunosc oficial doar existența orei de vară.

În ultima duminică din luna octombrie, România abandonează avantajul unei ore în plus și revine la standardul cunoscut sub numele de Timpul Legal Român, echivalentul UTC+2.

Executivul european clasifică România în același grup cu Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia și Lituania, toate fiind situate în fusul orar al Europei de Est, unul dintre cele trei standarde temporale recunoscute în cadrul Uniunii Europene.

Introducerea modificărilor sezoniere ale ceasului în Europa datează din secolul trecut, inițial cu scopul de a genera economii de energie electrică, în special în contextele de conflict armat sau în timpul crizei petroliere din anii 1970, conform explicațiilor oferite de instituțiile europene. Începând cu anul 1980, Uniunea Europeană a pus bazele unei legislații progressive care a eliminat calendarele naționale diverse, garantând astfel ca schimbarea să aibă loc în aceeași zi în toate țările membre.

Subiectul a revenit în 2025!

Istoria orarului estival în România pornește din anul 1932, când a fost implementat pentru prima dată, valabil între 22 mai și 2 octombrie, conform arhivelor Observatorului Astronomic.

După o pauză de câțiva zeci de ani, sistemul a fost reluat în 1979, iar din 1997 se aplică regula actuală, care prevede trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la standard în ultima duminică din octombrie.

Motivul persistenței acestei practici este legat de dezbaterile recente din UE.

La data de 12 septembrie 2018, Comisia Europeană a avansat ideea eliminării schimbării sezoniere a orei, o mișcare inspirată de o consultare publică masivă, care a generat aproximativ 4,6 milioane de Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru această propunere pe 26 martie 2019, în cadrul procedurii legislative 2018/0332(COD), cu un scor de 410 voturi pentru, 192 împotrivă și 51 de abțineri, deși a amânat punerea în aplicare pentru anul 2021.

Totuși, votul parlamentarilor europeni nu a fost suficient pentru a transforma măsura în lege.

Decizia finală necesită acordul dublu al Parlamentului European și al Consiliului UE, unde sunt reprezentate guvernele statelor membre, iar negocierile s-au blocat încă din anul 2019.

Subiectul a revenit pe primul plan în anul 2025, atunci când președinția poloneză a Consiliului UE a sugerat un experiment de doi ani, la scară europeană, cu menținerea permanentă a orei de vară. În cursul analizei, statele membre au solicitat informații suplimentare, iar comisarul european Apostolos Tzitzikostas a anunțat inițierea unui studiu detaliat asupra consecințelor abandonării schimbării sezoniere.

Conform unor documente prezentate la reuniunea Consiliului din 8 iunie 2026, cercetarea a fost lansată oficial în februarie 2026 și este condusă de un consorțiu format din firmele Ecorys, Capgemini, Stratec și CE Delft.

Prima fază, desfășurată între februarie și aprilie, a implicat distribuirea chestionarelor către autoritățile naționale și realizarea unor interviuri, rezultând elaborarea a zece scenarii distincte de analiză.

Acestea pornește de la opțiunea fiecărui stat de a păstra permanent ori varianta de vară, ori varianta standard, acoperind atât scenariul abandonării totale în UE, cât și variantele parțial armonizate, care ar crea noi diferențe orare la granițele interne sau cu țările non-UE. Impacturile vor fi evaluate în ceea ce privește piața unică, economia de energie, sectorul transporturilor și sănătatea publică.

A doua etapă a studiului, aflată în derulare în luna iunie, colectează date suplimentare de la autoritățile naționale și de la actori din societatea civilă din sectoarele vizate, raportul final urmând a fi gata până la finele anului 2026. România a încercat, în propria istorie recentă, să renunțe la ora de vară. În anul 2018, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997 a fost depusă în Parlament. Senatul a respins-o în același an, în calitate de primă cameră sesizată.

Camera Deputaților deține rolul de for decizional în acest caz. Executivul nu a sprijinit inițiativa și, conform agenției Agerpres, a menținut această poziție și în punctul de vedere trimis Camerei Deputaților pe 22 ianuarie 2020. În ședința de plen a Camerei, propunerea a fost dezbătută pe 10 februarie 2021, iar deputații au optat pentru retrimiterea ei la comisie pentru reexaminare.

Până la o decizie finală la nivel european, modificarea orei rămâne o obligație pentru toate statele membre, inclusiv pentru România, iar ceasurile se vor da din nou înainte cu o oră în ultima duminică din luna martie 2027. În luna martie a anului 2026, Comisia Europeană a transmis că o soluție coordonată rămâne o posibilitate, dar că alegerea finală aparține fiecărui stat individual.

Studiul a cărui publicare este așteptată la finalul anului nu echivalează cu renunțarea imediată la schimbarea orei, ci oferă doar baza de date necesară pentru negocierile viitoare dintre statele membre ale Uniunii.

Sursă: Cotidianul

Lasă un comentariu