Ce pot face cu raza de 10 km a „Black Talon”?
Instalarea unui sistem american avansat de contra-măsuri împotriva dronelor, cunoscut sub numele de „Black Talon”, va fi finalizată în patru porturi militare strategice situate de-a lungul Mării Negre și pe cursul Dunării. Această inițiativă vine într-un context marcat de o escaladare vizibilă a incidentelor cu vehicule aeriene și maritime neconvenționale.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăProiectul este realizat în parteneriat direct cu Marina Statelor Unite, având ca scop principal detectarea rapidă și contracararea eficientă a oricăror amenințări care se apropie atât din aer, cât și de la suprafața apei.
Portul Constanța este desemnat ca punctul pilot, fiind prima locație în care tehnologia va fi pusă în funcțiune. Momentan, echipamentele se află în faza finală de testare, iar termenul limită pentru a deveni complet operaționale este fixat la sfârșitul lunii octombrie. Conform informațiilor furnizate de agenția de presă Novinite, extinderea rețelei de apărare va cuprinde și portul Mangalia, alături de porturile dunărene Brăila și Tulcea.
Comandantul portului militar Constanța, contraamiralul Ciprian Mandachi, a explicat pentru sursa citată că acest program a necesitat ani întregi de dezvoltare tehnică și cooperare strânsă cu Marina SUA, ajungând acum la stadiul de maturitate necesar implementării. Este o inițiativă care se desfășoară de ani buni în colaborare cu Marina SUA și care a atins acum nivelul de gata de utilizare.
Îl punem oficial în serviciu, a menționat Mandachi, subliniind totodată că personalul operator va urma cursuri specializate de instruire direct la sediul producătorului.
În paralel cu sistemul principal, vor fi montate și dispozitive suplimentare de tip „Sentinelle” (cunoscute și ca „Sentry”), destinate monitorizării activităților subacvatice la adâncimi care depășesc pragul de 50 de metri.
Aceste măsuri se înscriu într-o strategie mai largă, în care Ministerul Apărării Naționale (MApN) achiziționează 34 de sisteme de drone pentru Armata Română prin programul SAFE, aspecte care includ detalii despre costuri și termenele de livrare.
Capacitățile tehnice ale „Black Talon” sunt remarcabile, având o rază de acțiune de 10 kilometri. Această distanță permite o supraveghere detaliată a unei zone extinse, care include atât secțiunile militare, cât și cele civile ale portului Constanța. Dispozitivul este capabil să identifice și să urmărească drone și alte obiective ostile, fie că se află în aer, fie la suprafața apei. Mai mult decât simpla detecție, sistemul oferă posibilitatea de a neutraliza fizic drona sau de a prelua controlul electronic asupra acesteia. Arhitectura tehnologică a „Black Talon” integrează senzori multiplu, un radar 3D de ultimă generație, componente electro-optice și un sistem pasiv destinat detectării emisiilor electromagnetice.
Configurarea asigură o vedere panoramică la 360 de grade, în timp ce capacitatea de angajare directă este focalizată pe un sector de 20 de grade odată ce o țintă este confirmată. „Are capacitatea de a bruia legătura de comunicație dintre operatorul uman și drona respectivă”, a precizat contraamiralul Mandachi, evidențiind un aspect crucial al contra-măsurilor.
Această investiție masivă în apărarea antidronă a fost accelerată de autoritățile române în urma unui incident specific petrecut pe 5 iunie, când o drună navală ucraineană a explodat în interiorul portului Constanța. La acea vreme, nu au fost raportate pagube majore structurale nici victime umane. Kievul a susținut oficial că drona fusese afectată de un semnal de bruiere emis de Rusia.
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, a caracterizat noul sistem ca fiind o măsură esențială de protecție a porturilor militare împotriva dualității amenințărilor, provenite atât din aer, cât și din apă.
Ce a spus Panait despre incidentul din iunie?
„Este un sistem care ne garantează că putem adopta măsuri concrete de protecție a portului în fața provocărilor generate de dronele aeriene și navale”, a afirmat Panait.
El a adăugat că componenta de detectare subacvatică constituie „un prim pas important către protejarea navelor și a sistemelor critice din cadrul porturilor militare”.
Panait a mai declarat că, în urma incidentului din luna iunie, Forțele Navale Române au implementat măsuri suplimentare de securitate, au revizuit și actualizat procedurile de intervenție de urgență și au consolidat semnificativ cooperarea cu Marina ucraineană. Cele două instituții au stabilit un canal de comunicare permanent, alături de un mecanism de emitere a alertelor rapide privind potențialele amenințări.
În plus, Marina Română își concentrează eforturile și pe protejarea Zonei Economice Exclusive (ZEE) a României în Marea Neagră, zonă în care producția de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep este programată să înceapă în anul 2027.
Viceamiralul a precizat că zona este patrulată constant de fregate, nave auxiliare și scafandri specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive, care colaborează îndeaproape cu Garda de Coastă, deși Marina recunoaște nevoia de capacități suplimentare pentru a asigura o prezență continuă și neîntreruptă.
Un episod recent, petrecut pe 20 august, a ilustrat importanța acestei vigilanțe: armata română a reușit să distrugă o drună navală încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep. Această structură este situată în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Kievul a informat Bucureștiul, prin canale diplomatice directe, că drona distrusă nu făcea parte din flota ucraineană.
Tendințele generale indică o creștere alarmantă a incidentelor: România, care are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, a înregistrat și o creștere a incidentelor cu drone aeriene.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că 25 de drone au pătruns în spațiul aerian românesc în primele opt luni ale anului 2026. Din total, patru dintre acestea au fost doborâte de avioane de vânătoare.
De la începutul conflictului din Ucraina, au fost documentate 130 de atacuri în imediata apropiere a graniței României.
Datele statistice recente arată o dublare a incidentelor în 2026. În primele opt luni ale acestui an, au fost raportate 64 de incidente, o cifră care este mai mult decât dublă față de cele 28 înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.
Desfășurarea sistemului „Black Talon” și a echipamentelor suplimentare de monitorizare subacvatică urmărește consolidarea protecției porturilor militare și a altor elemente de infrastructură critică ale României, pe măsură ce presiunea generată de amenințările legate de drone continuă să crească în zonele aflate în apropierea teatrului de operațiuni.
Sursă: spotmedia
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / - și asistat AI.