De ce lipsește definiția clară a „consumului propriu” în proiect?
Autoritățile de parchet din DIICOT au emis o poziție fermă împotriva propunerii legislative care vizează modificarea cadrului juridic al drogurilor, considerând că textul nu este defensibil nici în varianta inițială, nici după eventualele corecții punctuale. Reprezentanții Direcției Investigații și Încercări în Cazuale de Droguri (DIICOT) subliniază că deficiențele textului nu sunt doar de formă, ci de fond: proiectul elimină În plus, calitatea de autoritate a actului se transferă de la procuror la agentul de poliție, iar faptele care, conform convențiilor internaționale la care România este parte, ar trebui să fie incriminate, se sancționează doar cu amenzi de câteva sute de lei.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocDocumentul oficial, transmis de DIICOT în cursul acestei săptămâni, conține o serie de observații detaliate privind propunerea de modificare a Legii nr. 143/2000, precum și a articolului 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal). Inițiatorii au depus textul la Senat, cerând o dezbateri în regim de urgență, ceea ce a generat îngrijorare în rândul procurorilor, care consideră că expunerea de motive este intern contradicțioară, contrazisă de propriile date statistice și anexe.
În esență, propunerea legislativă transformă într-o contravenție o serie de operațiuni prevăzute la articolul 4 – inclusiv cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare și deținere – atunci când sunt săvârșite pentru consum propriu. Sancțiunea prevăzută este o amendă cuprinsă între 1.000 și 1.500 lei pentru drogurile de risc moderat, respectiv între 1.500 și 3.000 lei pentru cele de mare risc.
De asemenea, se introduc drept contravenții actele de introducere sau scoatere din țară, import și export de droguri „în vederea consumului propriu”, cu amenzi cuprinse între 1.500 și 2.000 lei, respectiv între 2.000 și 3.500 lei.
Un nou alineat la articolul 271 din Codul vamal exclude aplicarea infracțiunii de contrabandă calificată în aceste cazuri.
Proiectul instituie o excepție la articolul 5 pentru spațiile de consum supravegheat din unitățile sanitare.
În ceea ce privește procedura, se înlocuiește articolul 19, se abrogă articolul 20, iar se introduce articolul 21¹ care reglementează procedura contravențională, alături de modificări la articolul 17 alineat (5) și la articolul 23 alineat (8).
Prin articolul III, faptele anterioare sunt supuse regimului de dezincriminare prevăzut la articolul 4 din Codul Penal, fără a se aplica sancțiuni contravenționale retroactive.
O critică majoră a DIICOT ține de lipsa definiției clare a „consumului propriu”. Proiectul nu stabilește niciun prag cantitativ, nici măcar orientativ, o lacună recunoscută expres în expunerea de motive.
Astfel, orice cantitate, indiferent de mărimea ei, dacă nu se dovedește destinația de trafic, se sancționează cu o amendă.
Aceeași acțiune materială – deținerea sau introducerea în țară a unei cantități de droguri – poate fi calificată fie ca contravenție cu amendă, fie ca infracțiune pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, sau de la 5 la 15 ani, iar pentru introducerea în țară, pedepsele variază între 5-15 ani și 10-20 ani.
Această calificare depinde exclusiv de evaluarea agentului constatator într-o procedură administrativă care nu dispune de mijloace de investigare.
În sistemul actual, orice deținere de droguri duce la deschiderea unei cauze penale, în care procurorul conduce și controlează urmărirea, stabilind încadrarea juridică pe baza probelor. În varianta propusă, agentul constatator ridică substanțele, iar formațiunea specializată aplică amenda.
Procurorul află de faptă doar dacă persoana împuternicită să aplice sancțiunea apreciază că se tratează despre o infracțiune și sesizează organul de urmărire penală, conform articolului 30 alineat (1) din O.
G. nr. 2/2001.
Acest mecanism creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție, deoarece discreția de a califica o cantitate mare drept „consum propriu”, urmată de achitarea a jumătate din minimul amenzii, nu are niciun mecanism de verificare ulterioară.
Cum afectează proiectul piețele transfrontaliere și online?
Mai grav, sancționarea contravențională definitivă poate bloca o urmărire penală ulterioară.
Un alt aspect criticat este impactul asupra pieței transfrontaliere și online.
Un cumpărător care comandă droguri expediate din alt stat prin colet săvârșește o introducere în țară pe care o poate prezenta drept „import pentru consum propriu”.
În absența unor praguri cantitative, fiecare destinatar al unui flux de colete devine contravenient, cu o amendă care poate fi achitată în 15 zile la jumătate din minim, în timp ce vânzătorul din străinătate rămâne fără contact cu jurisdicția română.
DIICOT avertizează că amenda achitată poate bloca urmărirea penală a traficantului, deoarece proiectul nu conține nicio normă care să prevină acest efect, de exemplu prin imposibilitatea achitării amenzii înainte de verificarea destinației sau prin desființarea procesului-verbal dacă se descoperie ulterior trafic.
De asemenea, textul nu prevede consecințe pentru reiterare: un consumator depistat de zece ori ar achita de zece ori jumătate din minim, fără nicio sancțiune complementară. Deși proiectul se prezintă ca un „model de sănătate publică”, nu leagă sancțiunea de tratament.
Evaluarea este facultativă pentru adulți (articolul 19 alineat 1), se efectuează doar cu consimțământul persoanei (alin. 3), iar includerea în program necesită acord scris (alin. 4).
Refuzul sau abandonul nu produc nicio consecință. Decizia de a trimite consumatorul la evaluare aparține organului competent să aplice sancțiunea, adică ofițerului sau agentului de poliție din formațiunea specializată.
În legislația curentă, instanța poate dispune includerea într-un program terapeutic în sistemul penitenciar pentru consumatorii condamnați la închisoare pentru alte infracțiuni decât cele prevăzute la articolul 4 (articolul 18). Noul articol 18 restrânge această posibilitate doar la infracțiunile „prevăzute de prezenta lege”, excluzând consumatorii dependenți condamnați pentru alte fapte, frecvent de natură patrimonială, săvârșite pentru a se procura droguri.
Noul articol 4 sancționează contravențional, fără limită cantitativă, fabricarea, extragerea, prepararea și transformarea de droguri. Aceasta include amenajarea de laboratoare improvizate de sinteză sau extracție cu solvenți, cu riscuri de incendiu, explozie și intoxicare pentru vecinătăți, precum și culturile de Cannabis de orice dimensiune, dacă nu se dovedește destinația comercială.
DIICOT susține că proiectul se justifică prin degrevarea structurii și redirecționarea resurselor către marele trafic, dar mecanismul ales produce efectul invers. Aplicarea fiecărei amenzi revine ofițerilor și agenților din formațiunile specializate antidrog ale Poliției Române (articolul 21¹ alineat 3), adică aceleași structuri care lucrează în cauzele de trafic.
Fiecare sancțiune necesită analize de laborator (articolul 21¹ alineat 4), deci sarcina laboratoarelor rămâne identică, iar judecătoriile preiau plângerile contravenționale. Termenul de prescripție de un an (articolul 21¹ alineat 6), raportat la durata medie a analizelor, va duce la prescrierea faptelor și lipsa oricărei sancțiuni.
Problema disproporției pentru introducerea în țară a cantităților mici, destinate exclusiv consumului propriu, este reală.
Minimul special de 5 ani pentru droguri de risc, respectiv 10 ani pentru cele de mare risc, cumulat cu interdicția suspendării sub supraveghere introdusă prin articolul 15¹ (Legea nr. 58/2024) pentru articolul 3 alineat (2), restrânge sever instrumentele de individualizare.
Pentru drogurile de mare risc, se exclude suspendarea executării pedepsei.
Sursă: Agenția News