După arestare, Ristani preia parțial atribuțiile viceprimarului?
Primarul Tiranei, Erion Veliaj, a ales o metodă inedită pentru a comunica cu cetățenii în timp ce este reținut în arest preventiv: a folosit un avatar creat prin inteligență artificială pentru a-și transmite mesajele publice. Această abordare a fost dezvoltată în cadrul unui dosar penal deschis de către SPAK, în care funcționarul este acuzat de corupție pasivă, spălare de bani și ascundere de avere.
Ultimele știri
Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energetice
România a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuni
Un operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euro
Amendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelorVeliaj a fost prins sub măsură de arestare pe 10 februarie 2025 și de atunci se află în închisoarea de la Durrës, în așteptarea judecării. Deși este fizic izolat, a dorit să mențină legătura cu administrarea orașului și cu populația locală prin intermediul unei reprezentări digitale a sa.
Pe contul său oficial de Instagram, primarul a publicat un videoclip de aproximativ patru minute, explicit etichetat ca fiind generat cu ajutorul tehnologiei de inteligences artificiale. Înregistrarea prezintă o versiune virtuală a lui Veliaj, îmbrăcată în un costum albastru, poziționată în fața drapelului national și al celui al municipiului Tiranei. Avatarul începe vorbind cu un ton calm și determinat, adresându-se direct locuitorilor capitalei. Este prima oară în care funcționarul apare public din momentul în care a fost reținut, adică din luna februarie a anului 2025.
Mesajul video nu se limitează doar la o salutare ci la o prezentare detaliată a activităților administrației locale, cu accent pe proiectele în curs de desfășurare.
În cadrul înregistrării, dublul digital al primarului a evidențiat eforturile consiliului local în domeniul educației, menționând concret lucrările de construire, modernizare și reabilitare ale școlilor, grădinițelor și creșelor din teritoriul municipiului. Au fost citite și investițiile planificate pentru îmbunătățirea infrastructurii școlare, inclusiv echiparea cu materiale didactice moderne și asigurarea condițiilor igienice adecvate. Veliaj, prin intermediul avatarului, a reafirmat o promisiune veche din campania sa electorală: oferirea de mese gratuite pentru toți elevii din școlile tiranene.
Cu o nuanță de rezistență, avatarul a declarat: „Voi respecta această promisiune chiar și din celula în care am fost închis”, o frază care a generat reacții diverse în spațiul public, de la susținere la scepticism.
Deținerea a fost descriasă de primar în termeni metafizice, comparând-o cu „luarea de ostatici”, o expresie care sugerează o stare de așteptare pasivă dar nepasivă, în care el consideră că continuă să fie implicat în misiunea sa civică. Deși este fizic prins închis, Veliaj a insistat că nu va renunța la rolul său de primar și că intenționează să poursuită eforturile pentru dezvoltarea Tiranei, chiar și din locurile în care este reținut.
A subliniat că autoritățile nu l-au privat de dreptul de a servi publicul și că el va găsi mereu modalități de a exercita influența sa, chiar dacă prin intermediul tehnologiei.
În ceea ce privește situația juridică, Veliaj, care are 46 de ani, a fost detenționat pe 10 februarie 2025 și de atunci este în arest preventiv la penitenciarul de la Durrës. Dosarul său a fost investigat de Procurătura Specială Anticorupție și Anticriminalitate Organizată (SPAK), care a încheiat fasele de cercetare în septembrie 2025 și a transmis actul de acusare în instanță.
Funcționarul este acuzat de mai multe fapte, printre care эпизоде de corupție pasivă în calitate de funcționar public de înalt rang, spălare de bani prin scheme financiare complexe și ascunderea de active prin intermediari și conturi off-shore.
El a refuzat constant toate acuzațiile, declarându-se nevinovat și accusând procesul de a fi motiv politic.
În conformitate cu informațiile publicate de presa albaneză, dosarul cuprinde în prezent 13 capete distincte de acuzare, fiecare referindu-se la acțiuni specifice atribuite primarului.
Prima ședință a fost programată inițial pentru 6 octombrie, dar a fost amânată din cauza unui boicot declanșat de avocații de apărare, care au contestaţi legitimitatea procedurii.
Următoarea dată stabilită pentru reluarea procesului este 13 octombrie.
Deși este în detenție, Veliaj a păstat, conform legei, statusul de primar al Tiranei, deoarece nicio decizie de demitere nu a fost definitiv validată de instanțe compente.
În luna septembrie 2025, consiliul local al Tiranei a inițiat o procedură de demitere a primarului, argumentând absența prelungită de la serviciu datorită arestării.
În luna septembrie 2025, consiliul local al Tiranei a inițiat o procedură de
Guvernul national a susținut această acțiune și a emis un decret prin care a dispus înlocuirea lui Veliaj prin organizarea de alegeri anticipate pentru funcția de primar.
Totuși, pe 3 noiembrie, Curtea Constituțională a intervenit și a anulat decizia guvernului, considerând că nu au fost respectate garantile fundamentale ale procesului democratic.
Judecătorii au constatat că primarul nu i-a fost asigurat dreptul de a fi auzit și de a se apăra adecvat în fața acuzărilor, iar motivul demiterii nu a fost demonstrat ca fiind o încălcare gravă a Constituției sau a legilor interne.
În același timp, Curtea a anulat și o parte din decretul prezidențial care prevedea organizarea alegerilor anticipate, concluzionând că această măsură era prematură și nejustificată în lipsa unui verdict final în dosarul penal. În consecință, mandatarul lui Veliaj a fost considerat nedezactivat, iar el a rămas, de jure, primarul Tiranei, chiar dacă de facto nu poate exercita funcția din cauza detenției.
Această situație a generat un vucon juridic și administrativ, în care autoritățile au căutat soluții pentru a asigura continuarea funcționării instituțiilor locale.
După arestare, Veliaj a delegat o parte din atribuțiile sale viceprimarului Anuela Ristani, care a asumat responsabilitatea de a coordona activitățile zilnice ale primăriei, inclusiv gestionarea bugetului, aprobarea proiectelor și reprezentarea instituției în relații cu alte autorități. Totuși, pe 28 august 2026, încă în arest, primarul a emis o dispoziție scrisă prin care a revocat delegarea făcută anterior.
În document, a afirmat că mandatul său continuă să existe în forma legală și că viceprimarul nu are mai voie să exerce atribuțiile sale în numele lui, ci trebuie să se raporteze direct către el, chiar dacă prin intermediul mesajelor scrise sau ale avocaților.
Avocații lui Veliaj au susținut că, conform legislatiei, atribuțiile primarului nu au fost transferate permanent și că el a rămas singurul titular al autorității, având dreptul să le reaplice ori moment, chiar și din închisoare. Au argumentat că orice acțiune administratie efectuată în numele primăriei fără consimțământul explicit sau tacit al funcționarului ales este nulă.
În Această evoluție a declanșat un debat larg în spațiul public albanian, privind posibilitatea de a avea un conducător public care să exercite funcția din închisoare, prin intermediul echipelor juridice, tehnologice sau administrative.
Mulți au comparat cazul lui Veliaj cu precedentul internațional al lui Imran Khan, fostul prim-ministru al Pakistanului, care în 2023 a folosit o voce generată prin inteligență artificială pentru a susține campania sa electorală în timp ce era detenționat.
La fel, în anul curent, o imagine sintetizată cu AI a fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro a fost utilizată în cadrul unui eveniment political organizat de fiul său, demonstrând că tehnologia devine un instrument în mâinile actorilor politici, indiferent de circumstanțele personale.
Totuși, nu este prima oară când Albania experimentă cu aplicațiile inteligenței artificiale în sfera publică. În septembrie 2025, guvernul condus de premierul Edi Rama a lansat Diella, o asistență virtuală bazată pe AI, prezentată ca fiind o „ministră” a digitalizării, cu rol în modernizarea procedurilor administrative și în optimizarea achizițiilor publice.
Acest proiect a fost urmat de o decizie sansprecedentă: inclusivitatea oficială a unui „minister virtual al inteligenței artificiale” în structura Cabinetului national, un pas care a generat atât entuziasm, cât și preoccupări privind transparența și responsabilitatea în utilizarea tehnologiei în guvernare.
Deși contextele sunt diferite, ambele cazuri — atât cea a primarului Tiranei, cât și inițiativele guvernamentale — ilustrează o tendință globală: utilizarea tehnologiilor de sinteză vocală și imaginistică pentru a supradepădea limitele fizice ale prezenței în spațiul public. În cazul Veliajului, avatarul nu este doar un gimmick de comunicare, ci un încercare de a menține legislația democratică în vigoare, chiar și când un funcționar ales este fizic indisponibil.
Deși întrebări rămân deschise despre legitimitatea, etica și efectul pe termen lung al astfel de practici, un lucru este sigur: frontiera dintre reprezentarea umană și cea digitală devine tot mai blurry, și istituțiile trebuie să se adapteze rapid la această nouă realitate.
Sursă: Adevărul