PNL nu susține modificarea legii partidelor politice în forma prezentată de AEP

O precizare importantă a liberalilor este că înființarea organizațiilor politice

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a prezentat o propunere legislativă majoră, vizând înlocuirea legislației actuale privind formările politice, Legea nr. 14/2003, care a fost în vigoare de peste două decenii. Acest document, structurat din nouă capitole și cuprinzând 77 de articole, reprezintă cea mai cuprinzătoare reformă a cadrului juridic al organizațiilor politice din România din perioada de la Revoluție până în prezent, acoperind întregul ciclu de viață al unui partid, de la momentul constituirii până la dizolvare și radiere, conform descrierii instituției.

Ultimele știri

Alerta InfoCons Protectia Consumatorilor : BRAZILICIOUS - Produse pentru îndreptarea păruluiProcurorul de la Sectorul 3 a demisionat din funcțieVânzarea de bunuri către persoane fizice din UE: cum se aplică TVA și ce trebuie să știi despre regimul OSSNoua capodoperă a profesorului Liviu Pop în materia contractelor

Partidul Național Liberal (PNL) a exprimat categoric respingerea față de versiunea propusă de AEP a modificării legii partidelor politice. În loc să susțină inițiativa actuală, PNL a anunțat intenția de a introduce un proiect legislativ alternativ, având scopul de a asigura AEP o autonomie politică deplină.

Liberalii argumentează că o legislație propusă de o entitate condusă de un reprezentant al PSD și inițiată de guvernul PSD va reflecta în mod inevitabil interesele electorale ale acestui partid, ceea ce consideră inacceptabil.

În viziunea PNL, orice modificare a legii partidelor politice, la fel ca orice altă legislație cu implicații electorale, trebuie să provină din inițiativa parlamentară. Această inițiativă ar trebui să fie gestionată printr-o comisie specială, asigurând reprezentarea echitabilă a tuturor partidelor parlamentare, și nu prin acțiunile unilaterale ale Autorității Electorale Permanente, conform unui comunicat emis de PNL.

O precizare importantă a liberalilor este că înființarea organizațiilor politice, procesul de radiere a acestora sau dreptul de a participa la alianțe politice nu ar trebui să fie supus în mod exclusiv unui organism condus de persoane desemnate pe bază politică, așa cum se întâmplă în cazul AEP.

PNL propune soluții concrete pentru a depolitiza conducerea executivă a AEP. Această depoliticizare ar fi realizată prin stabilirea unui consiliu de supraveghere, în care să fie inclusi reprezentanții tuturor partidelor parlamentare. Scopul acestui consiliu ar fi acela de a implementa efectiv subordonarea AEP față de Parlamentul României, în conformitate cu prevederile legale.

Proiectul propus de AEP aduce mai multe modificări substanțiale. De exemplu, Legea 14/2003 permite înființarea unei formațiuni politice cu doar trei membri fondatori. Această normă a fost criticată public de președintele actual al AEP, Adrian Țuțuianu, care a evidențiat riscul apariției unor „partide de familie”, înființate de rude apropiate, care ulterior au putut solicita beneficii precum sedii de la RAAPPS.

Noul text legislative ridică acest prag la 100 de membri fondatori.

AEP a menționat, într-o întâlnire recentă dedicată acestei legi

O altă transformare majoră vizează procedura de constituire a unui partid.

În prezent, cererile de înregistrare sunt adresate Tribunalului București. Proiectul propus mută întreaga procedură de înregistrare la competența AEP. Pentru a garanta obiectivitatea, analizele cererilor vor fi efectuate de completuri formate din cinci membri, selectați din cadrul personalului AEP și repartizați aleatoriu pe dosare.

AEP a menționat, într-o întâlnire recentă dedicată acestei legi, la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai presei, precum și ai partidelor parlamentare și neparlamentare, că, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii, transferul competențelor de înregistrare ar contribui la decongestionarea Tribunalului București.

În ceea ce privește claritatea identității, proiectul urmărește eradicarea problemelor vizibile în ultimii ani, respectiv partide care utilizează denumiri sau sigle excesiv similare celor ale formațiunilor consacrate, ceea ce poate induce alegătorii în eroare. De asemenea, legea interzice utilizarea de termeni care ar putea genera confuzie cu instituții statale, precum „comisariat”, „inspectorat”, „gardă”, „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, sau cu structuri profesionale reglementate, cum ar fi „academie”, „universitate”, „notar”, „avocat” sau „Barou”.

În ceea ce privește structura internă, proiectul introduce reguli noi, menite, conform AEP, să întărească democrația în interiorul partidelor. Funcțiile de conducere și coordonare, inclusiv membrii comisiilor de arbitraj și ai organelor de control al gestiunii, vor fi alese prin vot secret pentru mandate cu o durată maximă de patru ani, care pot fi reînnoite.

Mandatele temporare nu vor depăși șase luni. În plus, textul oferă protecții procedurale clare pentru membrii care se confruntă cu posibile sancțiuni disciplinare.

Această reformă legislativă, care cuprinde diverse aspecte operaționale și structurale, necesită o discuție largă și un consens politic, fiind un subiect de mare interes public, în special având în vedere poziția fermă a PNL împotriva formei actuale a propunerii AEP.

Sursă: Informateca