Ce se întâmplă cu trotinetele private?
Peste 3.200 de accidente cu trotinete electrice au fost înregistrate în ultimele 18 luni, iar tragedia a costat 24 de vieți.
Ultimele știri
Schimbare la naționala de tineret: FRF caută un nou selecționer după ratarea calificării
Patru tineri pugiliști români își joacă șansa la aur în finalele Europeanului U17
Adio, cozi la ghișeu! Cum obții online certificatul constatator și extrasul de carte funciară
Fraudă de milioane de lei descoperită la firme care aduc muncitori asiatici în RomâniaLegislația privind micromobilitatea urbană se află într-o fază critică de repunere în ordine, iar datele oficiale recente arată clar riscurile asumate de utilizatorii acestui tip de transport.
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Română și analizate de Coaliția pentru Economia Digitală, numărul incidentelor legate de trotinetele electrice a ajuns la 3.267 în intervalul ultimelor șasesprezece luni. Această perioadă a fost marcată tragic prin 24 de decese.
Analiza detaliată a statisticilor relevă o discrepanță semnificativă între cele două categorii de vehicule: cele deținute particular și cele disponibile prin sisteme de închiriere partajată. Din totalul accidentelor, 2.737 au implicat trotinete personale, iar 22 de victime au murit în aceste situații.
În contrast, flotele de închiriere au înregistrat doar 530 de incidente și două decese.
Aceste cifre demonstrează că vehiculele private sunt responsabile de peste 83% dintre toate accidentele, deși nu beneficiază de aceleași restricții tehnice stricte ca și cele administrate de operatori.
Coaliția pentru Economia Digitală a prezentat aceste argumente într-un comunicat de presă difuzat marți, subliniind că trotinetele private produc de cinci ori mai multe accidente și de unsprezece ori mai multe decese comparativ cu cele închiriate prin aplicații. Organizația atrage atenția asupra unui paradox legislativ: inițiativele recente de reglementare, concepute pentru a îmbunătăți siguranța, riscă să elimine din circulație exact modelele considerate cele mai sigure, adică cele din sistemele de închiriere.
Reprezentanții industriei susțin că diferența majoră provine din modul în care operatorii gestionează flotele lor.
Ce măsuri pot fi luate?
Cătălin Codreanu, președintele Coaliției, a explicat că trotinetele accesibile prin aplicații funcționează într-un mediu tehnologic și operațional riguros.
Viteza maximă permisă legal este de 25 km/h, dar în practică, aceasta este redusă automat în zonele pietonale, aglomerate sau cu risc crescut, precum și pe timpul nopții.
Tehnologia de geofencing blochează circulația sau parcare în zonele unde este interzisă, iar fiecare vehicul este localizat în timp real, cursa fiind asociată unui cont specific de utilizator.
Spre deosebire de acestea, trotinetele private nu au nicio limitare tehnică impusă extern.
Statistica indică faptul că în sistemele de închiriere, peste 99,99% dintre deplasări se încheie fără niciun incident. Totuși, dezbaterea publică actuală privind noile cerințe legale pare să ignore natura spontană a călătoriilor cu trotinete partajate.
Dacă aceste măsuri ar fi adoptate așa cum sunt formulate, ele ar fi dificil de implementat logistic.
De exemplu, impunerea unor căști igienizate și omologate pentru mii de vehicule expuse pe domeniul public, vulnerabile vandalismului, ar pune în pericol viabilitatea economică a serviciilor.
Această abordare riscă să afecteze mobilitatea urbană multimodală, mai ales având în vedere că aproximativ 40% dintre cursele cu trotinete închiriate servesc direct pentru conectarea utilizatorilor cu rețelele de transport public, în calitate de soluții „first mile” sau „last mile”. Astfel, echilibrul dintre siguranță și accesibilitate rămâne subiectul principal al discuțiilor actuale.
Sursă: news
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Cosmin Tănase și asistat AI.