Parlamentul European cere o flotă UE în Marea Neagră: sprijin pentru România și Bulgaria

Cine este acuzat de escaladare?

Instituția legislativă de la Bruxelles a trimis un semnal clar executivului comunitar: este nevoie de o evaluare serioasă a lansării unei misiuni militare navale în Marea Neagră. Inițiativa vine pe fondul unor incidente recente care au vizat vase comerciale civile, punând accent pe necesitatea unui sprijin consolidat pentru cele două state membre de la frontiera estică: România și Bulgaria.

Ultimele știri

Alerta InfoCons Protectia Consumatorilor : BRAZILICIOUS - Produse pentru îndreptarea păruluiProcurorul de la Sectorul 3 a demisionat din funcțieVânzarea de bunuri către persoane fizice din UE: cum se aplică TVA și ce trebuie să știi despre regimul OSSNoua capodoperă a profesorului Liviu Pop în materia contractelor

Conform unui comunicat oficial, parlamentarii europeni au cerut ca UE să examineze opțiunea de a dispune o prezență navală activă în zonă.

Votul din plen a avut loc joi, când eurodeputații și-au exprimat nemulțumirea față de loviturile suferite de nave în largul țărmurilor bulgare și române, dar și față de repetatele încălcări ale spațiului aerian al României. În această perspectivă, Federația Rusă este identificată ca principalul vinovat pentru extinderea conflictului ucrainean spre vestul Mării Negre și pentru agresivitatea manifestată împotriva transportului maritim civil.

Rezoluția a trecut cu o majoritate covârșitoare: 432 de voturi favorabile, 52 contrar și 88 de abțenții.

Ce se cere de la Sofia?

Documentul adoptat subliniază că aceste acțiuni reflectă o tendință evidentă de escaladare din partea Moscovei, care țintește sistematic fluxurile maritime de pasageri și mărfuri.

Deși s-a recunoscut meritele echipajelor de salvare maritimă din România și Bulgaria, ale poliției de frontieră și ale navelor comerciale care au oferit asistență imediată, parlamentarii au ridicat probleme privind gestionarea crizei de către autoritățile de la Sofia.

Mai precis, s-a cerut președintelui Rumen Radev să transforme solicitările de solidaritate aliată în măsuri practice, evitând amânarea participării Bulgariei la eforturile NATO de apărare anti-dronă, cunoscute sub denumirea de „Capabilități de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de nivel inferior”.

Cum se finanțează noua structură?

În ceea ce privește structura operațională, legislatorii europeni susțin că libertatea de circulație pe mări și siguranța rutelor navale sunt esențiale pentru întărirea flancului estic al Alianței, a întregii regiuni negrene și a Deltei Dunării. De aceea, se îndeamnă liderii NATO să colaboreze; colaborarea tripartită dintre București, Sofia și Ankara este văzută ca un pilier fundamental pentru consolidarea securității locale.

Pe plan financiar și tehnic, se solicită statelor membre, în parteneriat cu NATO, să doteze România și Bulgaria cu capacități avansate de detectare timpurie și monitorizare a dronelor ostile care pândesc navigația.

Implementarea rapidă a unui centru specializat de securitate maritimă este, de asemenea, o cerință centrală, având ca scop sporirea siguranței rutiere și protejarea nodurilor critice de infrastructură portuară. Pentru a financia aceste obiective, se propune mobilizarea sumelor neutilizate din instrumentul SAFE, iar viitorul cadru financiar multi-anual al UE trebuie să includă o alocare generoasă pentru nevoile de apărare din această zonă strategică.

Un alt aspect crucial atins în text vizează integritatea rețelelor subacvatice, inclusiv cablurile de date, de telecomunicații și de transmitere a energiei electrice. Autoritățile europene sunt chemate să intensifice supravegherea maritimă pentru a asigura rezistența și protecția acestor infrastructuri vitale. Printr-un ansamblu coerent de măsuri, se urmărește diminuarea vulnerabilităților actuale și creșterea nivelului de securitate general al Mării Negre, răspunzând astfel la provocările generate de atacurile frecvente și persistente.

Sursă: G4Media