Parlamentul European cere Georgia să oprească interzicerea opoziției și să respecte libertățile civile

Au acționat partidele împotriva ordinii constituționale și a statului?

Într-un pas decisiv, Parlamentul European a spus clar autorităților din Tbilisi: trebuie să retragă imediat actul depus la Curtea Constituțională, care a declarat neconstituționale și a interzis funcționarea mai multor partide de opoziție majore. Eurodeputații avertizează că eliminarea acestora din peisajul politic ar agrava ruptura dintre Georgia și Uniunea Europeană, ducând la o dominare a unui singur partid în țară.

Ultimele știri

Alerta InfoCons Protectia Consumatorilor : BRAZILICIOUS - Produse pentru îndreptarea păruluiProcurorul de la Sectorul 3 a demisionat din funcțieVânzarea de bunuri către persoane fizice din UE: cum se aplică TVA și ce trebuie să știi despre regimul OSSNoua capodoperă a profesorului Liviu Pop în materia contractelor

Rezoluția adoptată la Strasbourg pe 8 octombrie reiterează cererea de sancțiuni individuale împotriva liderilor partidului de guvernământ „Visul georgian”. Printre ei se numără: Bidzina Ivanishvili, președintele de onoare al partidului; Irakli Kobakhidze, prim‑ministrul Georgiei și președintele partidului; Shalva Papuashvili, președintele Parlamentului; și Kakha Kaladze, primarul capitalei Tbilisi și secretar general al partidului.

Această listă nu este automată — pentru ca UE să le aplice, este necesară o decizie separată a Consiliului European.

De ce a apărut această acțiune constituțională

În octombrie 2025, parlamentul georgian a confirmat semnăturile a 88 de deputați și a depus la Curtea Constituțională o cerere de declarare neconstituțională și interzicere a unor formațiuni opozitive. Inițial, acțiunea viza Mișcarea Națională Unită (fondată de fostul președinte Mihail Saakașvili), Coaliția pentru Schimbare și Georgia Puternică – Lelo.

Cererea s-a bazat pe articolul 23 din Constituția Georgiei și pe concluziile unei comisii parlamentare de investigare privind activitățile fostei puteri și a grupărilor pe care „Visul georgian” le consideră succesoare sau asociate.

Autorii acțiunii susțin că aceste partide au acționat împotriva ordinii constituționale și a intereselor statului, invocând doctrina „democrației militante” — ideea că un sistem democratic poate lua măsuri împotriva organizațiilor care amenință ordinea democratică. Este poziția oficială a majorității georgiene, dar nu este acceptată de instituțiile UE.

Cum a Parlamentul European a ajuns la concluzia opusă: o opoziție politică funcțională este esențială pentru democrație. Avertizează că interzicerea partidelor prin sistemul judiciar ar transforma Georgia într-un regim monopolist.

În dezbaterea din 7 octombrie, reprezentanții Comisiei Europene au descris hotărârea Curții Constituționale georgiene ca parte a unui atac sistematic asupra instituțiilor democratice, a drepturilor fundamentale, a pluralismului politic și a statului de droit.

Au subliniat că astfel de măsuri subminează procesul de aderare la UE.

UE a aplicat deja alte măsuri!

Raportul Comisiei privind extinderea pentru Georgia a aratat deja că modificările legislative din mai 2025 ar extinde posibilitatea Curții Constituționale de a interzice formațiuni considerate continuatoare ale unui partid declarat neconstituțional. UE avertizează că aceste dispoziții, împreună cu problemele privind independența instanțelor, ar putea afecta pluralismul și caracterul competitiv al alegerilor.

Rezoluția din Strasbourg relancează cererea pentru sancțiuni individuale. Printre persoanele vizate se numără Bidzina Ivanishvili, Irakli Kobakhidze, Shalva Papuashvili și Kakha Kaladze.

UE nu este doar spectator: măsurile restrictive — cum ar fi înghețarea activelor sau interdicțiile de călătorie — necesită decizii separate ale Consiliului European.

De asemenea, UE a aplicat deja alte măsuri. Începând cu 6 martie 2026, regimul de călătorie fără viză a fost suspendat temporar pentru cetățenii georgieni care dețin pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale.

Această măsură nu afectează populația georgiană în general și a fost introdusă inițial pentru 12 luni. Comisia a explicat că suspensia a fost determinată de încălcarea criteriilor privind democrația și drepturile fundamentale asociate regimului de liberalizare a vizelor.

Ce înseamnă asta pentru Georgia

Comisia a menționat că UE a redus contactele politice la nivel înalt cu autoritățile georgiene, a suspendat reuniunile unor organisme create prin Acordul de asociere și a oprit asistența directă autorităților — în timp ce încearcă să mențină sprijinul pentru populație și societatea civilă.

David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, a legat interdicția opoziției de alte restricții asupra spațiului politic și civic, menționând închiderea birourilor din Tbilisi ale fundațiilor politice germane Konrad Adenauer și Friedrich Naumann, după modificarea regulilor privind finanțarea externă.

Potrivit lui McAllister, reculul democratic din Georgia este fără precedent pentru o țară candidată. Deși Georgia păstrează statutul de candidat, aceasta tendință riscă să-i costă locul la masa negociărilor pentru aderare.

Sursă: PressHub