Legioneloza: o boală tăcută, dar cât de vulnerabili suntem la debutul ei?!
Legioneloza: Boala Tăcută, Confirmată și în România. Ce Trebuie Să Știi
Ultimele știri
Aplicația e-Terra a soluționat 100.000 de cereri în România
Cum să obții bonificația fiscală de 3% în 2025
ANAF verifică tot mai atent averile persoanelor fizice
Condițiile exercitării dreptului la informație, verificate de CCRPublicat la: 05.08.2026, 07:00
O afecțiune respiratorie, potențial fatală, cunoscută sub numele de legioneloză, a fost identificată și în România. Vestea a stârnit îngrijorări în rândul specialiștilor. Această boală, cauzată de bacteria Legionella, poate evolua rapid de la o simplă răceală la o formă severă de pneumonie, punând în pericol viețile pacienților.
Medicul infecționist Adrian Marinescu a oferit detalii esențiale despre cum se transmite, care sunt simptomele alarmante și cine este cel mai expus riscului, într-un interviu acordat Digi24. ro.
De unde vine numele bolii?
Legioneloza debutează adesea cu simptome vagi, ușor de confundat cu o răceală obișnuită. Această similitudine poate întârzia diagnosticul corect, iar fără intervenție medicală promptă, boala poate progresa rapid. Se poate ajunge la insuficiență respiratorie și afectarea multor organe vitale, culminând, în cazurile cele mai grave, cu decesul. Specialiștii subliniază că evoluția bolii este influențată de mai mulți factori: starea generală de sănătate a individului, cât de repede este identificată afecțiunea și momentul inițierii tratamentului.
Denumirea de „legioneloză” își are rădăcinile într-un eveniment tragic petrecut în vara anului 1976.
Un congres al organizației American Legion, desfășurat într-un hotel din Philadelphia, Statele Unite, a fost urmat de o epidemie de pneumonie severă, soldată cu numeroase victime.
Investigațiile ulterioare au relevat că sistemul de climatizare al hotelului era contaminat cu o bacterie necunoscută la acea vreme.
Legioneloza în România: o amenințare tăcută, dar reală?!
Un an mai târziu, cercetătorii au reușit să izoleze și să identifice agentul patogen, denumit Legionella pneumophila, iar boala a primit numele de boala legionarilor sau legioneloză.
„Este crucial ca publicul să fie conștient de prezența infecției cu Legionella și în România. Deși cazurile sunt, în general, izolate, este important să fim vigilenți”, a declarat medicul infecționist Adrian Marinescu.
Prezența confirmată a bacteriei în țara noastră impune o monitorizare atentă și o informare constantă a populației.
Un aspect esențial de reținut este că legioneloza nu se transmite de la o persoană la alta.
Cum ne contaminăm?
Conform datelor științifice actuale, infecția apare aproape exclusiv prin inhalarea de aerosoli de apă contaminați cu bacteria Legionella. Asta înseamnă că expunerea directă la o persoană infectată nu prezintă un risc de transmitere.
Bacteria Legionella prosperă în medii acvatice calde și stagnante, fiind adesea întâlnită în:
Sisteme de climatizare: Turnurile de răcire ale aerului condiționat sunt un mediu propice. Instalații de apă caldă: Boilerele, dușurile și sistemele de încălzire pot deveni surse.
Piscine și spa-uri: Apa insuficient tratată sau recirculată favorizează proliferarea. Fântâni decorative și irigații: Acestea pot elibera aerosoli contaminați în aer.
De unde vine Legioneloza și cum ne putem proteja de ea?!
Prevenirea îmbolnăvirii implică măsuri stricte de igienă și întreținere a sistemelor de apă.
Printre acestea se numără dezinfectarea regulată a instalațiilor, controlul temperaturii apei și evitarea stagnării acesteia.
Diagnosticul legionelozei se stabilește prin teste specifice, cum ar fi detectarea antigenului Legionella în urină sau culturi bacteriene din spută.
Tratamentul constă în administrarea de antibiotice, iar succesul terapiei depinde în mare măsură de diagnosticarea precoce și de inițierea rapidă a tratamentului.
Sursă: digi24
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.