Proiectul nu se limitează la o simplă prezentare statică!
O nouă privire asupra identității urbane: „La Romană” expune la BAF între 1 și 14 octombrie 2026
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăÎn intervalul cuprins între 1 și 14 octombrie 2026, spațiul Bucharest Architecture Forum (BAF), situat pe strada Amzei 13 din București, găzduiește vernisajul expoziției „La Romană”. Inițiativa este promovată de Asociația HopDocs, care prezintă publicului larg un preview al platformei digitale urbae. ro.
Această ultimă reprezintă prima arhivă din România dedicată exclusiv memoriei urbane afective, un concept care pune accent pe legătura emoțională dintre locuitori și spațiul lor de locuit.
Proiectul nu se limitează la o simplă prezentare statică, ci explorează zona Pieței Romane prin prisma a șase clădiri considerate piloni ai comunității locale. Acestea – Casata, Grădinița, Nottara, Eva, Studio și Leonida – au structurat viața cotidiană a rezidenților din 1980 până în prezent. Curatoarea expoziției, Ilinca Micu, subliniază că obiectivul central este dublu: înțelegerea modului în care oamenii marchează spațiile pe care le ocupă și modul în care aceste medii construite modelează la rândul lor personalitatea individului.
Se pune accent pe sedimentarea straturilor de memorie de-a lungul timpului, pe imprimeul lăsat de spațiu în conștiința colectivă și individuală, precum și pe forma sub care locurile trăite continuă să fie purtate în mintea fiecărui cetățean.
Deși titlul sugerează o abordare istorică, expoziția evită reconstituirea unei cronologii oficiale a Pieței Romane. În schimb, ea adună și organizează perspective diverse într-o structură clară, centrată pe arhitectura clădirilor și dinamica străzii. Elementele prezentate includ detalii arhitecturale, microistorii locale, fenomene de subcultură, peisaje sonore, fotografii de arhivă și mărturii personale. Ansamblul acestor componente formează o arhivă vie, capabilă să surprindă un loc care nu este static, ci care continuă să evolueze și să se transformeze constant.
Deși titlul sugerează o abordare istorică, expoziția evită reconstituirea unei
Conținutul expus este rezultatul unei cercetări riguroase, desfășurate pe parcursul mai multor luni. Analiza arhitecturală detaliată a celor șase clădiri-cheie a fost realizată de Andreea Cel Mare. În paralel, Gruia Bădescu, designer urban și cercetător afiliat Universității din Konstanz, s-a concentrat pe istoria urbană și arhitecturală a evoluției Pieței Romane. Acesta descrie zona ca fiind un palimpsest al diverselor modernități succesive ale capitalei.
Astfel, elementele de urbanism ale bulevardelor din sfârșitul secolului al XIX-lea, specificul metropolei interbelice, amprenta orașului socialist și procesele de comercializare post-socialistă coexistă simultan în același spațiu geografic.
Dimensiunea socială și culturală a fost explorată de Paul Breazu, care a semnalat prezența subculturilor urbane și a comerțului cu casete audio, activitate care a animat zona în anii ’90. Paula Dunker a documentat microistoriile din interiorul clădirilor, acordând o atenție specială blocului Eva, loc în care a rezidat timp de 10 ani.
Oana Iacob a studiat straturile suprapuse peste fațade și spațiul public – precum reclamele, bannerele, iluminatul stradal, traficul și zgomotul – analizând impactul lor cumulativ asupra mediului construit de-a lungul deceniilor.
Peisajul sonor a fost captat de Dan Adrian Ionescu.
Sursă: curierulnational
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Curierul Național și asistat AI.