Cât de mult ecran în școli?
Digitalizarea excesivă a școlii dă bătăi de cap tot mai multor state europene. Consecințele asupra dezvoltării cognitive a tinerilor sunt vizibile, iar autoritățile încep să revină la metodele clasice, punând accent pe scrisul de mână.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocTendința se simte clar și în România, unde Ministerul Educației a cerut instituțiilor de creșă și grădiniță să reducă drastic timpul petrecut de copii în fața ecranelor interactive.
Măsura vine într-un moment în care medicii alertează tot mai des asupra impactului negativ al dependenței digitale asupra micilor elevi.
În Regatul Unit, alarma a fost dată de o coaliție de 150 de medici specialiști, care au trimis Guvernului o scrisoare deschisă. Aceștia avertizează că tehnologia omniprezentă în sălile de clasă compromite dezvoltarea fundamentală a copiilor.
Datele lor sunt șocante: aproximativ un milion de elevi din Anglia stau fixați în fața unui dispozitiv electronic în fiecare oră de lecție. Acasă, copiii au o anumită libertate, dar la școală rigiditatea digitală limitează interacțiunea umană directă.
Adelina, educatoare cu zece ani de experiență în învățământul primar, explică logica din sala sa de clasă. Scopul ei este să mențină curiozitatea elevilor, dar insistă ca cartea fizică și caietul să fie în fața ochilor, nu doar tablete. Tehnologia este rezervată doar pentru momente specifice: prezentarea părților de vorbire prin videoclipuri, testele cu feedback imediat sau calculele rapide în istorie și geografie. Restul timpului, predarea este clasică, pentru a favoriza concentrarea.
Un elev de zece ani, Sergiu Bucur, ilustrează perfect această preferință. Iubește să exploreze natura, citește fantezie și atlase, iar ceasul de fitness îl folosește doar pentru recorduri personale, nu pentru rețele sociale.
Ce spun neurologii?
„Plăcerea de a simți mirosul manualului mă transportă direct în universul învățării”, spune el, subliniind că senzația autentică nu se găsește pe ecran.
Situația din Marea Britanie este marcată de o creștere constantă a vocilor care atrag atenția asupra abuzului de tehnologie.
Un raport citat de experții britanici arată că un copil de trei ani care stă trei ore zilnic în fața ecranelor, fără a vorbi cu ceilalți, pierde în mod zilnic aproximativ 194 de schimburi de replici și peste 1.100 de cuvinte rostite de adulți.
Acest deficit lingvistic și social are consecințe profunde asupra formării personalității.
Chiar și Țările Nordice, considerate până nu demult pionieri ai digitalizării, au recunoscut necesitatea unei corecții de direcție, relansând predarea clasică. Magda, neurolog pediatru, oferă explicația științifică.
Studiile bazate pe rezonanță magnetică nucleară funcțională și encefalogramă demonstrează că actul scrierii manuale activează o gamă mult mai largă de arii cerebrale decât tastarea. Lobul frontal, responsabil cu planificarea, este profund implicat când copilul scrie cu pixul sau creionul. Astfel, copilul este mult mai angajat la nivel neuronal când scrie de mână, comparativ cu situația în care doar tastează.
Aceste dovezi neuroștiințifice consolidează argumentul pentru o retragere prudentă a ecranelor din primele ani de școală, favorizând conexiunile neuronale complexe generate de exercițiul manual.
Sursă: Știrile ProTV