Proceduri

Eco devine Echo? Cum se schimbă marca „verde” după 27 septembrie 2026

Daniela Marinescu · 4 min citire
Eco devine Echo? Cum se schimbă marca „verde” după 27 septembrie 2026

România a transpus directiva prin Ordonanța de urgență a Guvernului?

Eco devine Echo? Transformarea mărcii „verde” după 27 septembrie 2026

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

În contextul evolutiei reglementărilor privind comunicarea comercială, apare o întrebare crucială: ce se întâmplă cu denumirile „eco” și „green” atunci când reglementările devin mai stricte? Articolul de mai jos explorează modul în care Directiva (UE) 2024/825 redefiniște frontierele utilizării termenilor legati de mediu în marketing, în special în România, unde modificările legislative au devenit aplicabile începând cu data de 27 septembrie 2026.

Pentru aproape două decenii, prefixul „eco” a fost instrumentul preferat al marketerilor din Europa. Acesta nu implica niciun cost, nici o cerință de dovadă și transmitea imediat un mesaj de responsabilitate ambientală, mesaj care, în lipsa acestuia, aurait necesitat investiții concrete în lanțul de producție.

Termeni precum „eco”, „verde”, „sustenabil”, „natural”, „conștient” și „responsabil” au devenit părți integrante ale unui vocabular de piață largamente utilizat.

Dreptul mărcilor, preoccupat în principal de a asigura distinctivitatea și nu de a verifica adevărul mesajelor, a tolerat în general aceste expresii ca elemente descriptive, laudative sau slabe — nu monopolizabile, dar libere de utilizare.

Această permissivitate a permis construirea de imagini de marca pe baza de afirmații ușor de verificat, fără a necesita modificări reale în practicile de producție.

Totuși, această epocă a vocabularului ieftin se apropie de final.

Directiva (UE) 2024/825, adottă de Parlamentul European și Consiliul în data de 28 februarie 2024, modifică Directivelor 2005/29/CE și 2011/83/UE în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în tranziția către o economie mai verde.

Această reglementare a intrat în vigoare la 26 martie 2024.

Conform articolului 4, alineatul (1), statele membre au avut obligația să adopte măsurile de transpunere până la 27 martie 2026 și să le aplice începând cu 27 septembrie 2026.

Patru practici noi interzise afectează în mod special deținătorii?

În România, transpunerea directivei a fost realizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18 din 19 martie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 26 martie 2026. Acest act normativ modifică Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor.

Deși ordonanța a intrat în vigoare la 27 martie 2026, prevederile specifice privind afirmațiile de mediu — conform articolului IV, alineatul (2) — au devenit aplicabile doar începând cu 27 septembrie 2026, în sincronism cu calendarul stabilit la nivel european.

Această modificare nu se limitează la o simplă verificare de conformitate publicitară. Directiva atinge în mod direct numele produselor și al întreprinderilor, adică stratul cel mai profund și cel mai costisitor al identității comerciale. Deoarece schimbarea unui nume de marcă implică risuri semnificative în termeni de recunoaștere de către consumatori și investiții în rebranding, impactul legislativei este profund.

Este esențial să clarificăm de la început o confuzie răspândită în discursul public: Directiva 2024/825 nu impune o certificare prealabilă pentru orice afirmație legată de mediu. Această cerință — verificare ex ante prin organisme independente — aparținea propunerii de Directivă privind afirmațiile ecologice, cunoscută și sub denumirea de „Green Claims Directive”. Acest proiect legislativ a fost blocat în iunie 2025, când Comisia Europeană a anunțat intenția de a retrage propunerea, iar trilogul final a fost anulat. La data redactării acestui articol, propunerea nu a fost adoptată.

Deci, Directiva 2024/825 nu introduce o cerință de certificare prealabilă, ci operează printr-un mecanism diferit.

Directiva 2024/825 completează lista neagră din Anexa I la Directiva 2005/29/CE prin adăugarea de practici considerate incorecte în orice circunstancă, fără necesitatea unei evaluări caz pe caz a impactului asupra deciziei consumatorului. Este de remarcat că acest nou regim se aplică exclusiv la relația dintre comerciani și consumatori; comunicarea de tip B2B rămâne în afara lui.

Patru dintre practicile nou interzise au o relevență particulară pentru detinatorii de mărci:

Formulația unei afirmații generice legate de mediu pentru care comerciantul nu poate dovada o performanță de mediu excelentă și relevantă pentru afirmație.

Performanța excelentă recunoscută nu este o noțiune subiectivă, ci se referă la standarde objective, precum eticheta ecologică a UE, sistemele oficiale de etichetare ecologică de tip I (conform EN ISO 14024), recunoscute în statele membre, sau la cerințele de performanță stabilite prin legislarea Uniunii.

2. Afișarea unei etichete de durabilitate care nu se bazează pe un sistem de certificare valid sau care nu este instituită de autoritățile publice competente.

Sursă: Juridice

Lasă un comentariu