Datoria ignorată: România, penalizată din nou cu 5,8 milioane de dolari în cazul Micula

Au ajuns toți miniștrii în fața justiției?

România a fost sancționată din nou de instanțele americane, primind o penalitate suplimentară de 5,8 milioane de dolari. Este a treia sancțiune într-un litigiu care durează de peste două decenii, iar costurile totale pentru contribuabili cresc exponențial din cauza neglijenței autorităților.

Ultimele știri

Lansarea ANPPS la Senat: colaborare pentru sănătate orală echitabilăDe ce România ar trebui să acorde prioritate Fondului Social pentru Climă?ELCEN reface instalațiile afectate la CET București Vest printr-un amplu program de măsuriPiedone junior a fost exclus din Partidul Umanist Social Liberal

Cazul Micula nu este doar o dispută juridică internațională, ci un exemplu elocvent despre cum o problemă gestionabilă poate degenera într-un dezastru financiar din cauza inacțiunii și a lipsei de responsabilitate.

Totul a început în 2005, când frații Ioan și Viorel Micula, investitori cu cetățenie suedeză, au sesizat Centrul Internațional pentru Reglementarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), după ce România a anulat stimulentele fiscale pe care se bazase planul lor de afaceri în nord-vestul țării. În 2013, tribunalul arbitral le-a dat câștig de cauză, obligând statul român să plătească despăgubiri de sute de milioane de dolari.

Suma nu a fost achitată, iar dobânda, calculată la rata ROBOR plus 5 puncte procentuale și compusă trimestrial, a continuat să curgă. Astfel, datoria a crescut de zeci de ori față de valoarea inițială.

Statul român a încercat să blocheze executarea hotărârii în diverse jurisdicții. În Europa, Comisia Europeană a argumentat că plata ar constitui ajutor de stat ilegal, dar instanțele internaționale au respins această obiecție. În Statele Unite, investitorii au obținut dreptul de executare în 2019, iar în Marea Britanie, în 2020.

De la 25.000 la 21 de milioane: Costul necooperării

Cine plătește pentru neglijența dezastruoasă a Ministerului Finanțelor?

Problema nu este doar existența datoriei inițiale, ci și modul în care Ministerul Finanțelor, instituția responsabilă cu gestionarea acestui litigiu, a ignorat sistematic obligațiile impuse de instanțele americane. Statul a refuzat să furnizeze informații despre activele sale executabile – o procedură standard cunoscută sub numele de post-judgment discovery – și a ignorat termenele stabilite de judecătorul federal din Washington.

Consecința a fost o serie de sancțiuni: penalități inițiale de 25.000 de dolari pe săptămână, care au fost dublate periodic până la 100.000 de dolari pe săptămână; 1,5 milioane de dolari pentru perioada 4 decembrie 2020 – 2 august 2021; 13,7 milioane de dolari pentru perioada 2021–2024; și acum, încă 5,8 milioane de dolari, pentru perioada 2024–2025. În total, sancțiunile acumulate exclusiv pentru necooperare depășesc 21 de milioane de dolari. Acești bani nu au fost plătiți pentru datoria inițială, ci pentru refuzul de a respecta procedurile instanței. Judecătorul american a menționat explicit că România persistă în neconformare și nu a luat nicio măsură concretă pentru a remedia situația.

Toți prim-miniștrii și miniștrii Finanțelor, precum și ceilalți funcționari implicați care s-au succedat la conducerea ministerului din 2020 încoace, poartă o responsabilitate directă pentru această escaladare. Neconformarea nu a fost o decizie unică, ci o practică menținută de fiecare conducere în parte, an după an.

Argumente respinse: De ce hotărârile americane rămân valabile

Reprezentanții administrației române au invocat periodic faptul că obligațiile de plată ar fi fost anulate sau suspendate prin intervenția Comisiei Europene sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Cu toate acestea, acest argument nu rezistă unei analize juridice. Hotărârile arbitrale ICSID și hotărârea Curții Districtuale Columbia sunt executorii în toate statele semnatare ale Convenției de la Washington, inclusiv SUA și Marea Britanie. Nici Comisia Europeană, nici CJUE nu au autoritate juridică pentru a anula executarea lor în jurisdicții din afara Uniunii Europene.

Sursă: capital

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Cosmin Tănase și asistat AI.