Curtea de Apel București a folosit articolul 201, alineatul (5)?
De ce a ales Curtea de Apel București data de 5 mai pentru a judeca controversatul dosar dintre Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Guvern, un litigiu cu implicații bugetare de miliarde de lei? după ora 15:30, președinta completului de judecată trebuie să părăsească sala de ședințe pentru a-și ridica copilul de la școală. Această explicație detaliată figurează în încheierea din 5 mai 2026, emisă în contextul acțiunii intentate de ICCJ împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăObiectivul central al litigiului vizează includerea în bugetul de stat a drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar, sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Conform notelor care însoțesc documentul, această precizare a fost atribuită judecătorului Ramona Busu, membru al Curții de Apel București.
Punctul de plecare al dezbaterii juridice a fost nemulțumirea exprimată de Ministerul Finanțelor, care a susținut că termenele stabilite pentru depunerea întâmpinărilor și pentru comunicarea citațiilor au fost reduse în mod nejustificat. Reprezentantul ministerului a argumentat că natura litigiului nu impune o soluționare de urgență, subliniind paradoxul de a stabili un termen la 5 mai, în timp ce completul de judecată avea programată o ședință de judecată abia pe 14 mai.
Ministerul a mai adus în discuție precedențele anterioare, menționând că pretențiile salariale ale magistraților nu au fost tratate niciodată ca fiind cauze urgente, nici în perioadele de proteste masive ale corpului profesional, nici în perioada stării de urgență din anul 2020.
În replică, Curtea de Apel București a invocat prevederile articolului 201, alineatul (5), din Codul de procedură civilă. Acest text legal permite reducerea termenelor procesuale în cazul „proceselor urgente”, fără a restricționa această posibilitate exclusiv la cauzele calificate explicit ca atare de legislație. Astfel, judecătorul are discreția de a califica un litigiu drept urgent, bazându-se pe circumstanțele concrete ale cauzei. Instanța a susținut că conflictele de natură muncă se judecă de urgență, conform articolului 271 din Codul muncii, iar titlurile executorii invocate în acest dosar provin tocmai din astfel de litigii.
Mai mult, hotărârile de primă instanță care stabilesc drepturi salariale sunt executorii de drept, ceea ce sugerează că legiuitorul le tratează implicit ca fiind de natură urgentă.
Explicația practică pentru alegerea datei de 5 mai a fost detaliată în termeni operativi. Pe 14 mai, completul de judecată are deja fixate alte dosare pe rol, iar ședința începe la ora 12:00. Potrivit încheierii, până la ora 15:30, președintele completului ar fi trebuit să pronunțe toate hotărârile cu caracter urgent și să plece, pentru a-și lua copilul de la școală.
Motivarea instanței precizează: În speta, instanța a stabilit termen pentru 05.05.2026, pentru că pe data de 14.05.2026 sunt deja stabilite alte dosare, ședința respectivă începe la ora 12, iar până la ora 3 jumatate Aceasta în primul rând.
În al doilea rând, acesta este un dosar în care s-au formulat patru cereri de interventie și există posibilitatea să se mai formuleze și alte cereri de intervenție.
Ministerul Finanțelor spune că nu contestă celerităția?
Dupa cum se vede, este deja ora 11:51 și se discută de la ora 10 si ceva, ajungandu-se momentan la stadiul premergător discutării probatoriului. Prin urmare, ședința se prelungește, iar, daca s-ar fi dat termen pe 14 mai, s-ar fi terminat ședinta la o ora greu de estimat.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor a clarificat poziția sa, precizând că nu contestă necesitatea celerității, ci diferența de tratament aplicată față de alte cauze similare. Completul de judecată a Reprezentantul ICCJ nu a oferit comentarii suplimentare în această fază, în timp ce avocata sindicatului intervenient a invocat articolul 159 din Codul de procedură civilă, care autorizează judecătorul să scurte termenele procesuale, cu condiția ca părțile să fie anunțate corespunzător.
Pe fond, Curtea de Apel București a admis acțiunea inițiată de ICCJ și a respins toate excepțiile invocate de pârâți. Conform hotărârii, Guvernul și Ministerul Finanțelor nu au reușit să justifice reducerea sumelor alocate instanțelor în proiectul de buget pentru anul 2026, inclusiv în raport cu limitele de cheltuieli stabilite inițial de Executiv.
Curtea a observat că alți ordonatori de credite au reușit să păstreze sau chiar să depășească aceste limite bugetare.
Instanța a dispus emiterea actelor administrative necesare și efectuarea demersurilor bugetare pentru includerea integrală a sumelor restante scadente în 2026, fie prin rectificare bugetară, fie prin alocare din Fondul de rezervă.
De asemenea, s-a dispus punerea la dispoziția ICCJ a fondurilor necesare, cu un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, aplicându-se penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi, aplicate Guvernului și Ministerului Finanțelor.
Proiectul de buget al ICCJ prevedea pentru drepturile restante 4,01 miliarde lei la cheltuieli de personal și 1,21 miliarde lei la dobânzi. Totuși, Legea bugetului pe 2026 a redus titlul „Cheltuieli de personal” la 3,37 miliarde lei pentru întregul sistem judiciar. Curtea a citat și declarația premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia o eventuală sentință „nu poate fi pusă în aplicare”, considerând-o o atingere gravă adusă autorității judecătorești.
Instanța a admis cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial și a respins intervențiile grefierilor, precum și pe cea a unui cetățean. Hotărârea a fost atacată și a ajuns la ICCJ, care a amânat o decizie definitivă în mai multe rânduri.
La Curtea de Apel București, Ministerul Finanțelor a formulat o cerere de recuzare a președintei completului și a solicitat sesizarea Curții Constituționale, cerere de recuzare care a fost respinsă ulterior.
Sursă: presshub
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Virgil Burlă și asistat AI.