De asemenea, Curtea a remarcat că prevederea nu face distincție între salariul
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional, prin vot unanim, un fragment din Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr.407/2006. E vorba de prevederea care stabilește modul de calcul al despăgubirilor pentru daune morale cauzate de animale sălbatice.
Ultimele știri
Vicepreședintele Camerei Deputaților susține simplificarea legilor energetice
România a strâns 4,5 miliarde de euro prin nouă emisiune de euroobligațiuni
Un operator italian de telecomunicații a fost amendat cu 1,7 milioane de euro
Amendă de 5.000 de euro în Italia pentru nesoluționarea unei cereri de ștergere a datelorDecizia a fost luată în sedința de 6 octombrie 2026 și are caracter definitiv și general obligatoriu, conform prevederilor legale în vigoare.
Analizând dispozițiile contestate, Curtea a constatat că articolul 13, indentul 1, alineatul (2) din Legea nr.407/2006 prevede că compensația pentru daune morale se calculează exclusiv pe baza salariului în plată al victimei, respectiv echivalentul salariului minim pe economie în cazul persoanelor neangajate. Această metodă de calcul a fost considerată prea rigidă și neadaptată la realitatea diversă a prejudiciului moral suferit de victimele atacurilor animale sălbatice.
În motivarea deciziei, Curtea a subliniat că limitarea cuantumului daunelor morale strict la venitul obținut sau la un fix minim economic nu permite judecătorului să evalueze în mod individualizat intensitatea sofrinței, durerea psihică sau impactul pe viața cotidiană a persoanei afectate. Astfel, se pierde esența reparației, care trebuie să fie echitabilă și proporțională cu natura și gravitatea prejudiciului nepatrimonial, nu doar cu un indicator economic standardizat.
De asemenea, Curtea a remarcat că prevederea nu face distincție între salariul brut și net, nici nu include categoria persoanelor care câștigă venituri impozabile dar nu sunt angajate pe baza unui contract de lucru. Această lacune duce la o aplicare inegală a legii, afectând persoanele din sectorul informal, liberi profesioniști sau cei cu veniți din activități independente, care, deși pot suferi dauni morale semnificative, primesc o compensație insuficientă sau niciuna, datorită lipsitei unui salariu în plată de referință.
Din punct de vedere al principiului de legalitate, Curtea a constatată că norma criticată lipsește clarității, preciziei și previzibilității cerute de Constituție pentru actele normative. Metoda de calcul impusă nu oferește suficiente indicări pentru aplicare uniformă și nu permite interpretări flexibile în funcție de circumstanțe concrete, ceea ce duce la incertitudine juridică și aplicare arbitrară.
Referitor la articolul 22 din Constituție, care garantează dreptul la viață și
În ceea ce privește principiul de nediscriminare, Curtea a subliniat că raportarea strictă a compensației la venitul obținut creează o disparătate injustificată între victime, indiferent de natura și gravitatea sufrinței psihice sau fizice suferite. De exemplu, două persoane care au suferit același tip de traumatism psichic printr-un atac de animal sălbatic pot primi compensații foarte diferite doar datorită diferențelor de venit, ceea ce contrazice esența justiției și egalității în fața legii.
Referitor la articolul 22 din Constituție, care garantează dreptul la viață și la integritate fizică și psichică, Curtea a reținut că statul are o obligație pozitivă de a asigura o reparație adecvată pentru prejudiciul moral cauzat de animale sălbatice, mai ales în contextul în care Legea nr.407/2006 prevede și măsuri de prevenire și gestionare a riscului acestor incidente. Decizia de a limita compensația strict la un indicator economic nu îndeplinește această obligație, deoarece nu asigură o satisfacție echitabilă, ci o formule mecanică care ignora dimensiunea umană a prejudiciului.
Curtea a evidențiat și că daunele morale, prin natura lor, nu pot fi cuantificate cu precizie matematică, ci trebuie apreciate în funcție de factorii psicologici, sociali și individuali fiecărui caz. Singura instanță capabilă să facă această evaluare este judecatoria, care trebuie să analyzeze contexte specifice precum durata sofrinței, impactul pe relații familiale, capacitatea de lucru sau existența de tulburări post-traumatică.
În consecință, Curtea a decis că, fiind dichiarată neconstituțională norma specială din articolul 13, indentul 1, alineatul (2) din Legea nr.407/2006, victimele vor putea beneficia dispozițiilor generale ale Codului civil în materie de responsabilitate civilă și despăgubiri, care oferă un cadru mai flexibil și echitabil pentru aprecierea daunelor morale, lăsând judecătorului liberă voie să establească compensația în funcție de toate circumstanțele cauzei.
Decizia va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va forma parte din cuprinsul motivării, unde vor fi expuse detaliat toate argumentele juridice și constituționale care au dus la această concluție. Documentul de presă din care provine această analiză este neoficial și are scop informativ, nu angajând responsabilitatea Curții Constituționale pentru eventualele inexactități sau interpretări pe care le pot face terții.
Sursă: Curtea Constituțională