Ce precizări a făcut Cristina Trăilă după audiere?
Demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului nu a rămas singura consecință a implicării în dosarul complex legat de omul de afaceri Fănel Bogos, pentru că Cristina Trăilă a fost supusă unei noi sesiuni de interogare la sediul Direcției Naționale Anticorupție din Iași. Evenimentul a avut loc miercuri, 16 septembrie, moment în care fostul parlamentar a oferit o serie de explicații publice, insistând pe ideea că inițiativa de a se prezenta în fața procurorilor a fost una personală, motivată de dorința de a clarifica anumite aspecte ale cauzei.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăDeși mulți observatori politici și media au interpretat prezența sa ca fiind o reacție directă la presiunile exercitate de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, Trăilă a negat categoric că a solicitat liderului liberal retragerea sprijinului acordat președintelui Agenției Naționale de Sănătate Publică, Alexandru Bociu.
Povestea începe cu detaliile audierii de la DNA Iași, acolo unde Cristina Trăilă a fost interogată în cadrul dosarului în care figurează ca inculpată. Într-o postare detaliată publicată pe rețeaua de socializare Facebook în cursul acelei zile, aceasta a subliniat că decizia de a solicita audierea a fost luată pentru a demonstra lipsa oricăror motive de a se ascunde, dorind totodată să pună capăt neînțelegerilor și discrepanțelor identificate în probația administrată până la acel moment.
Fosta secretară de stat a menționat că a Mai mult, împreună cu echipa sa de apărători, a depus un pachet substanțial de documente, menite să lumineze asupra circumstanțelor cercetate.
Ea a asigurat publicul că rămâne disponibilă pentru orice alte verificări sau clarificări pe care organele de urmărire penală le vor considera necesare în viitor.
Trăilă a exprimat convingerea fermă că nu este vinovată, atribuind situația dificilă în care s-a regăsit unor elemente pe care, în opinia ei, le-a reușit să le clarifice în ziua respectivă. Ea a criticat tempereamentele procurorilor, considerând că aceștia s-au grăbit în a formula concluzia că existau motive suficiente pentru a o clasifica drept suspectă.
Pentru o figură publică cu o carieră extinsă de 26 de ani, impactul asupra imaginii sale pare a fi profund nedrept, mai ales în absența unor temeiuri neechivoace.
Fosta oficială a garantat că nu va accepta ca numele său să fie asociat, prin greșeală, unor fapte pe care nu le-a comis, declarând că va utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a asigura o clarificare completă a adevărului, considerând acest lucru esențial pentru actul de justiție.
După terminarea audierii, Cristina Trăilă a oferit precizări suplimentare jurnaliștilor prezenți, transmise prin agenția Agerpres, intrând în detaliile tehnice ale acuzației de „trafic de influență”. Ea a explicat că, conform definiției teoretice a infracțiunii, rolul principal de exercitare a influenței îi revine lui Mihai Barbu, fostul președinte al filialei PNL Vaslui, care este considerat autorul faptei, în timp ce ea este incriminată ca complice.
Trăilă a subliniat că nu este vorba despre influența sa directă, ci despre cea a lui Barbu, iar modul exact în care s-a materializat complicitatea nu a fost încă elucidat pe deplin.
Această nuanță juridică a fost centrală în explicațiile sale către presa locală și națională.
O altă întrebare frecventă din partea jurnaliștilor a vizitat natura discuției purtate cu Valeriu Iftime. Trăilă a negat vehement că i-ar fi cerut acestuia să își retragă sprijinul față de Alexandru Bociu.
Ea a caracterizat conversația ca fiind una simplă și colegială, axată pe ideea unei armonizări a relației dintre Iftime și Bociu.
Ce alte aspecte juridice sunt implicate?
Contextualizarea a fost făcută prin prisma faptului că, la momentul când ea a preluat portofoliul de secretar general al Guvernului, era necunoscut pentru cine fusese susținut Bociu în 2022 pentru funcția de președinte al ANSVSA – fie că a fost vorba de organizația PNL Vâlcea, Brăila sau alte structuri interne ale partidului.
Astfel, discuția a vizat clarificarea acestor legături, nu o cerere formală de retragere a suportului.
Este util de menționat că Valeriu Iftime, liderul PNL Botoșani și președintele Consiliului Județean, a fost, la rândul său, audiat marți, 15 septembrie, la DNA Iași. În acest caz, el a fost interogat în calitatea de martor în dosarul lui Fănel Bogos, ceea ce subliniază conexiunea strânsă dintre cele două persoane implicate în cercetări.
În plus față de aspectele juridice, Cristina Trăilă a invocat și motivul reputației profesionale pentru a-și justifica prezența la audieri. Având o experiență de 26 de ani în profesia de avocat, ea a considerat firească și normală apărarea imaginii sale profesionale. A criticat existența unor campanii de presă nefundamentate, făcând o distincție clară între jurnaliștii prezenți și ideea generală a unei mediatizări excesive, fără ca aceasta să fie bazată pe declarații oficiale ale părților din dosar.
Pentru ea, protejarea reputației acumulate pe parcursul carierei a fost un factor decisiv în decizia de a colabora activ cu instanțele.
Fundalul acestui caz complex este dat de dosarul omului de afaceri vasluian Fănel Bogos, administratorul unei societăți din județul Vaslui active în sectorul creșterii păsărilor.
Acesta este acuzat de fapte de corupție, susținându-se că a apelat la persoane din cercuri de influență, inclusiv la nivel de administrație centrală, cu scopul de a-l îndepărta din funcția de șef al DSVSA Vaslui pe Mihai Ponea.
În aceeași cauză, alte trei persoane au fost reținute pentru trafic de influență, dare de mită și șantaj, în timp ce două persoane au fost plasate sub control judiciar pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și șantaj, respectiv complicitate la trafic de influență.
Printre aceștia se numără și Mihai Barbu, fostul președinte al PNL Vaslui, care este acuzat că a intermediat întâlniri ale afaceristului cu reprezentanți ai administrației centrale.
Conform unui comunicat anterior emis de procurorii anticorupție, pe 3-4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă, în ipostaza de secretar general adjunct al Guvernului, ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu de a-și exercita influența asupra președintelui ANSVSA. Scopul final al acestor manevre era înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogos.
Afaceristul încerca să obțină despăgubiri estimate la aproximativ 13 milioane de lei, sumă cerută în urma confirmării unui focar de salmoneloză la una dintre fermele sale din județul Vaslui în anul 2024.
Deoarece DSVSA Vaslui dispusese neutralizarea a 230.000 de păsări și refuzase plata despăgubirilor, Bogos a mobilizat mai multe persoane pentru a forța schimbarea conducerii instituției și pentru a determina ANSVSA să îi acorde avantaje firmei sale, ajungând să își manifeste nemulțumeri chiar și în biroul premierului Ilie Bolojan.
De la sfârșitul lunii august, Cristina Trăilă este anchetată de procurorii anticorupție pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unor bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această anchetă a condus la decizia sa de a-și anunța demisia din funcția de la Guvern, marcând o nouă etapă în cariera sa politică și profesională, plină de provocări juridice și mediatice.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Doinița Manic și asistat AI.