Cine sunt românii care cad cel mai des în plasa escrocilor cu criptomonede și investiții fictive

Orașul, terenul preferat al escrocilor?

Fraudele cibernetice bazate pe investiții fictive în active digitale și titluri de valoare continuă să facă ravagii printre români.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

În plasa escrocilor cad oameni din cele mai diverse medii, iar autoritățile au tras acum o linie și au creionat un portret robot al victimei ideale din România.

O analiză recentă a sesizărilor primite în primele șase luni ale acestui an, realizată de specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, scoate la iveală tendințele alarmante ale criminalității economice online. Studiul oferă o radiografie clară a vulnerabilităților pe care hoții de identitate și creatorii de scheme piramidale digitale știu să le exploateze la maximum.

Datele arată o dominație covârșitoare a locuitorilor de la oraș în statistica victimelor.

Victime de la 16 ani!

Aproape opt zecimi din totalul celor păgubiți – exact 78%, adică 992 de cazuri – provin din mediul urban.

Accesul facil la tehnologie și ritmul alert al vieții la oraș par să fie principalii factori care-i fac pe oameni mult mai vulnerabili în fața acestor capcane.

Profilul socio-profesional al celor vizați este extrem de eterogen, dar dominat clar de două categorii. Peste 41% dintre victime (41,9%) erau pensionari în momentul în care au căzut în capcană, o țintire deloc întâmplătoare, având în vedere economiile strânse de o viață.

La polul opus, dar la o distanță foarte mică, se află angajații activi, care reprezintă 41,1% din totalul celor păgubiți.

Cum s-a schimbat tactica infractorilor?

Dacă ne uităm la buletin, cel mai expus segment de vârstă este cel cuprins între 46 și 75 de ani, care adună 64,1% din victime.

Cu toate acestea, plaja este extrem de largă: cea mai tânără victimă înregistrată are doar 16 ani, în timp ce limita superioară urcă tocmai până la 91 de ani.

Nivelul de instruire contează și el, dar nu reprezintă un scut. Jumătate dintre cei înșelați (50,8%) aveau cel mult studii medii.

Milioane evaporate din conturi!

Totuși, nici românii cu diplomă universitară n-au scăpat, aceștia bifând 38,8% din totalul cazurilor.

Polițiștii subliniază că cel mai periculos punct de intersecție între vârstă și educație se înregistrează în rândul persoanelor cu studii medii cu vârste între 66 și 75 de ani.

Modul de operare a suferit transformări radicale. Dacă până recent – în special în primele nouă luni din 2024 – infractorii preferau să convingă victimele să-și instaleze aplicații suspecte în telefon (metodă folosită în 66,05% din cazuri), acum strategia este mult mai directă.

În prezent, agresorii cer banii pe față: 74,8% dintre sesizările de anul acesta indică solicitări directe de transfer bancar. În schimbul banilor, victimele sunt amăgite cu promisiuni de investiții fabuloase în acțiuni (685 de cazuri, adică 51,5%) sau în criptomonede (318 cazuri, aproape 24%).

Un fenomen scăpat de sub control?

Pagubele financiare sunt uriașe și vin în mai multe valute. În 1.038 de cazuri, pierderile au fost contorizate în moneda națională și depășesc 58 de milioane de lei. Alții au pierdut bani în valută: 125 de victime au lăsat în conturile escrocilor peste 2 milioane de euro, în timp ce 193 de persoane au plâns după aproape 6 milioane de dolari.

Lucrurile devin și mai complicate – iar recuperarea banilor aproape imposibilă – în situațiile în care victimele au transferat direct criptomonedele pe care le dețineau deja, sperând la profituri rapide.

Această radiografie a infracțiunilor cibernetice se bazează pe cele 1.252 de sesizări înregistrate oficial în toată țara între 1 ianuarie și 30 iunie 2026, date furnizate de Poliția Capitalei și inspectoratele județene.

Specialiștii trag un semnal de alarmă: trecerea de la aplicații malițioase la cererile directe de bani arată o perfecționare periculoasă a tehnicilor de manipulare psihologică. Presiunea pusă de escroci prin contact uman direct rămâne arma lor cea mai puternică, iar autoritățile avertizează că, deși mediul urban pare cel mai afectat, nimeni nu este cu adevărat imun în fața acestor capcane.

Sursă: stirileprotv

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Cosmin Tănase și asistat AI.