România, printre statele care câștigă prin editorial?
Washingtonul câștigă din fortificarea flancului estic: Cum Bucureștiul redefinește echilibrul puterii la Marea Neagră
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocEditorialul semnat de șeful executivului bucureștean în presa din Statele Unite ale Americii aduce în prim-plan o perspectivă contrar intuiției generale, conform căreia parteneriatul strategic nu este o relație de tip client-furnizor, ci un schimb mutual de avantaje. Textul, publicat în cadrul outlet-ului conservator „The Daily Signal” – inițial lansat de fundația Heritage Foundation și devenit ulterior o entitate juridic independentă – demonstrează cum investițiile masive ale României în infrastructura sa de apărare generează un plus de valoare pentru Washington.
Argumentul central susținut este că prezența militară americană întărită în zona Mării Negre nu ar trebui privită exclusiv ca o sarcină logistică pentru armata SUA, ci ca un asset strategic care beneficiază ambele națiuni.
Contextul geopolitic actual, marcat de escaladarea conflictului din Ucraina, transformă amenințările la granițele României din teorii abstracte în realități concrete. Incidentele repetate din Marea Neagră semnalează necesitatea urgentă de a recalibra relația bilaterală, adaptând-o la o nouă matrice de risc. Sub titlul evocator „Neclintiți la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră”, Nicușor Dan dezvăluie că România nu mai este doar o entitate care așteaptă protecția transatlantică, ci un actor activ capabil să ofere Statelor Unite beneficii militare și strategice tangibile.
Mesajul transmis către capitala SUA este clar: o prezență americană amplificată în spațiul românesc produce un randament pozitiv pentru ambele părți, iar Bucureștiul este gata să preiasă o pondere semnificativă din costurile aferente.
Pentru a sublinia urgența colaborării militare aprofundate, autorul editorialului pornește de la evenimente recente, dramatice, care au scos în relief fragilitatea securității regionale. Incursiunile dronelor în spațiul aerian național și loviturile asupra traficului maritim comercial servesc ca catalizatori pentru argumentația sa. În timp ce redactam aceste rânduri, două avioane F-16 aparținând forțelor aeriene românești abia interceptau și distrugeau două drone cu motor cu reacție, care reușiseră să penetreze zidul aerian deasupra apelor negre.
Reacția piloților noștri a fost instantanee, fără ezitare, notează el în deschidere.
Detaliile operațiunilor de salvare navală din luna octombrie sunt prezentate cu o precizie cronologică care surprinde cititorul.
Pe data de 14 octombrie, la ora exactă 20:16, serviciile navale de la Sulina primeau apelul de urgență din partea navelor Yara J, care naviga sub pavilionul Comorelor și fusese deja victima unui atac cu drone.
Cu o rapiditate remarcabilă, vasul de căutare și salvare „Apollo”, operat de Garda de Coastă română, a părăsit portul de proveniență pentru a interveni în sprijinul navei avariate și al echipajului acesteia.
Situația s-a agravat câteva ore mai târziu, în primele ore ale zilei de 15 octombrie, când petrolierul chimic „Wine Trader” emitea semnal de alarmă generală și raporta izbucnirea unui incendiu la bord, consecință directă a unui nou atac cu drone.
Două vase de asistență românești au fost trimise imediat pe mare pentru misiunea de evacuare.
Cinci membri ai echipajului, printre care se număra și comandantul, au fost transportați la bordul elicopterului Black Hawk 275, aparținând Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în timp ce nava de salvare continua operațiunile de localizare a celorlalți șapte marinari dați dispăruți.
Lista de evenimente care justifică noua postură defensivă se extinde dincolo de aceste incidente marine. Ea include și scufundarea navei „Royad Mammadov” în apele teritoriale apropiate, precum și pierderea totală a vasului „Alfa Watan” în largul Bulgariei, după ce a suferit un atac combinat cu drone maritime și aeriene.
Printr-o analiză a acestor cazuri, se conturează imaginea unei regiuni aflate într-o fază critică de deteriorare a securității, pe măsură ce războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei capătă dimensiuni noi și neașteptate.
„Toate aceste episoade, la care se adaugă atacurile ulterioare, constituie dovada incontestabilă faptul că conflictul rus-ucrainean a intrat într-o etapă periculoasă de escaladare”, declară oficialul român.
De la începutul invaziei militare ruse, s-au înregistrat sute de incidente majore în Marea Neagră. Această zonă, care anterior anexării Crimeei era percepută predominant ca un corridor de schimbururi comerciale și cooperare economică, s-a transformat într-un nod major de tensiune geopolitică.
Sute de incidente majore în Marea Neagră!
Nicușor Dan accentuează vulnerabilitatea specifică a României, determinată de poziționarea sa pe țărmul vestic al mării, locul unde reverberațiile războiului sunt simulate direct.
Avertismentul emis de președinte indică faptul că pericolele nu se rezumă la ofensivele militare clasice, ci includ și o gamă largă de operațiuni destinate destabilizării statelor membre NATO și ale Uniunii Europene. „Este din ce în ce mai clar că România reprezintă țara cea mai expusă efectelor colaterale ale războiului, având în vedere controlul asupra țărmului vestic al Mării Negre, zona unde consecințele conflictului se simt acum cel mai acut”.
În această categorie de amenințări hibride, atribuite Rusiei, se încadrează atacurile cibernetice, acțiunile de sabotaj, penetrările cu drone, provocările deliberate și campaniile coordonate de război informațional.
După cartografierea detaliată a riscurilor, discursul se orientează către măsurile proactive adoptate de București și contribuția concretă a țării la mecanismul de apărare colectivă. Se susține că, în ciuda presiunilor intense din zona de conflict, România și-a menținut stabilitatea și a continuat să-și consolideze postura militară. În primul rând, și-a păstrat liniștea și continuă să se întărească, conștientizând că fiecare acțiune a sa are un impact asupra tuturor aliaților.
România stă nemișcată, se apără și descurajează extinderea războiului, precum și pericolul de a trage NATO într-un conflict de proporții potentially devastatoare. România întărește frontiera Alianței în sectorul său cel mai vulnerabil: țărmul vestic al Mării Negre, arată Nicușor Dan.
Prin intermediul editorialului, România este poziționată ca un partener care a onorat aceste cerințe prin creșterea bugetului militar, sprijinul constant acordat Ucrainei și achiziționarea de tehnologie de ultimă generație. „Noi, românii, am fost printre primii care ne-am respectat angajamentele de a majora cheltuielile de apărare; am susținut Ucraina, în speranța de a menține conflictul la distanță și de a contribui la soluționarea sa; ne-am întărit capacitatea militară prin cumpărarea de echipamente moderne, în majoritatea cazurilor de origine americană; am fost printre primii care au înțeles că apărarea Europei este, în primul rând, responsabilitatea europenilor înșiși; am recunoscut că unitatea lumii libere se bazează pe o legătură transatlantică solidă, expresie a valorilor civilizației occidentale și garanție a stabilității globale”, scrie el.
În acest cadru, Nicușor Dan evidențiază faptul că parteneriatul militar cu Washingtonul nu doar protejează România, ci și amplifică capacitatea NATO de a face față amenințărilor: „România este astăzi mai sigură datorită alianței sale cu Statele Unite. Și NATO este mai puternică prin eforturile parteneriatului româno-american”.
Un pilon fundamental al argumentației este infrastructura militară dezvoltată pe teritoriul românesc. Bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu joacă un rol crucial în prezența americană în regiune.
Investițiile substanțiale realizate de București permit Statelor Unite să opereze dintr-o poziție strategică privilegiată.
Nicușor Dan susține că aceste facilități contribuie la descurajarea Rusiei și oferă Washingtonului accesul la multiple teatre de interes militar, de la Marea Neagră și Ucraina până la Caucaz, estul Mediteranei și Orientul Mijlociu.
În sprijinul acestei teze, sunt invocate exercițiile Midnight Hammer și Epic Fury. Prezența trupelor americane în bazele românești de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu descurajează Rusia, ține războiul departe de teritoriul aliaților și reduce riscul unei confruntări mai ample.
Investițiile României de miliarde de dolari în baze militare, precum și alinierea sa politică deplină, au permis Statelor Unite să-și proiecteze forța și să-și urmărească interesele în teatre de operațiuni de importanță strategică: Marea Neagră, Ucraina și Caucazul, Mediterana de Est și Orientul Mijlociu.
Exercițiile «Midnight Hammer» și «Epic Fury» sunt doar cele mai recente demonstrații ale valorii adăugate pe care România o aduce Statelor Unite, scrie președintele.
Concluzia finală a lui Nicușor Dan sugerează că România este dispusă să intensifice contribuția sa la parteneriat, inclusiv prin investiții adiționale în capacități militare, baze și poligoane de antrenament. Prin acest mecanism, prezența americană ar putea deveni mai eficientă din punct de vedere strategic, fără a impune Statelor Unite costuri proporționate. România este pregătită și a demonstrat acest lucru. Va continua să investească în capacități, baze și poligoane de antrenament.
Va rămâne aliniată politic și strategic.
Își va asuma responsabilități și costuri mai mari, astfel încât o prezență americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină strategic mai utilă și mai puțin costisitoare.
Acest lucru este în beneficiul Statelor Unite, al României înseși și al întregii lumi libere.
Sursă: Adevărul