Proceduri

BNR menține dobânda cheie la 6,50% — inflația scade, dar se așteaptă revenirea

Raluca Gheorghiu · 3 min citire
BNR menține dobânda cheie la 6,50% — inflația scade, dar se așteaptă revenirea

Scumpirea carburanților a compensat ieftinirea alimentelor?

Autoritățile monetare din România au decis, în ședința de joi, să păstreze dobânda cheie la nivelul actual de 6,50% pe an. Decizia vine în contextul unei evoluții complexe a prețurilor: inflația a scăzut recent, dar există semne de reaccelerare pe termen scurt.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

În comunicatul oficial, BNR a menționat mai multe factori de risc care pot destabiliza prețurile. printre ele: creșterea costurilor cu energia și combustibilii, fluctuațiile cursului leului, efectele conflictului din Orientul Mijlociu, seceta severă și tensiunile politice interne.

Pe lângă rata de referință, Consiliul de administrație a confirmat și păstrarea celorlalte nivele dobânzilor. Rata pentru facilitatea Lombard rămâne la 7,50% pe an, iar dobânda de depozit se menține la 5,50%. Nivelurile rezervelor minime obligatorii, atât în lei, cât și în valută, au fost lăsate neschimbate.

Deși schimbarea dobânzii-cheie nu afectează imediat ratele plătite de cetățeni și firme, ea influențează semnificativ costul creditării și randamentele economisirii pe termen mediu și lung.

Datele statistice confirmeză o tendință descendentă a inflației: de la 10,42% în iunie, la 8,16% în iulie și apoi la 6,17% în august. Ce explică această scădere semnificativă? Această scădere este explicată în mare parte de eliminarea efectelor reziduale ale reformelor fiscale și tarifare din vara trecută — inclusiv retragerea plafonului prețului la energie electrică și majorarea accizelor și TVA-ului.

Aceste modificări au avut impactul cel mai evident în sectorul energetic.

Deși scumpirea produselor petroliere a compensat parțial ieftinirea la legume, fructe și ouă, efectul net a fost favorabil pentru consumatorii.

Indicatorul inflației de bază (CORE2 ajustat), care exclude prețurile administrate, cele volatile și costurile de tutun și alcool, a urmat o cale similară: de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Explicația se găsește în efectele de bază din majorările fiscale din 2025, reducerea cotațiilor pentru unele produse agroalimentare și slăbirea cererii finale.

În direcția opusă, presiuni inflaționiste au provenit de la majorarea tarifelor de telecomunicații și creșterea prețurilor poliților de asigurare obligatorie.

Conform metodologiei armonizate UE, indicele inflației a scăzut de la 9,2% în iunie la 6,3% în august.

Cum se calculează rata medie anuală?

Rata medie anuală, calculată pe baza indicelelor naționale de prețuri al consumului, a scăzut de la 9,8% la 9,5% în aceeași perioadă.

Totuși, BNR avertizează: se așteaptă un nou înălțare a inflației până la finalul anului. Principalele surse de presiune viitoare includ scumpirea energiei și combustibililor, creșterea prețurilor altor materii prime (inclusiv din agroalimentar) și evoluția nefavorabilă a cursului leului.

Aceste riscuri sunt amplificate de prelungirea tensiunilor din Orientul Mijlociu și de efectele secetei din acest an.

Pe termen mai lung, o cerere mai redusă și continuarea corecției deficitului bugetar ar putea atenua presiunea asupra prețurilor.

Situația macroeconomică arată o stagnare a activității în al doilea trimestru al 2026, urmată de o ușoară contracție de 0,1% în primul trimestru.

Comparativ cu anul trecut, PIB-ul a scăzut cu 0,4% în trimestrul al doilea, după o reducere de 1,2% în trimestrul anterior.

Atenuarea ritmului de declin a fost determinată în principal de o revigorare a investițiilor. Totuși, consumul final al gospodăriilor a continuat să se erodeze, iar balanța exporturilor nete a contribuit negativ la creștere.

Creșterea importurilor mai rapidă decât a exporturilor a largit deficitul comercial și contul curent.

Indicatorii pentru trimestrul al treilea sugerează o redresare față de trimestrul anterior, sprijinită de performanțele sectorului agricultural. Totuși, comparația interanuală ar putea indica o deteriorare a evoluției PIB.

Sectorul comercial a înregistrat o stabilizare a vânzărilor cu amănuntul.

Sursă: Digi24

Lasă un comentariu