Cine a lovit navele ucrainene și turcești?
Atacurile cu drone în Marea Neagră au dus la pierderi de viață și scufundarea de nave comerciale, amplificând preocupările privind gradul în care Europa poate apăra una dintre zonele sale cele mai expuse la amenințări – limfa comună dintre granița UE și NATO. Deși Unionea Europeană are, de anul trecut, o strategie dedicată securității Mării Negre, cu România și Bulgaria prevedate să joace un rol esențial în aplicarea ei, evenimentele din ultimele zile au evidențiat o ruptură semnificativă între intențiile politico-strategice formulate la Bruxelles și capacitatea reală de a identifica și neutraliza pericolele din mare.
Ultimele știri
Fundația pentru Artă deschide expoziția Samy Briss – „Întoarcere
Oana Ţoiu: Armistiţiul la Marea Neagră este un obiectiv important, blocajul la Federaţia Rusă
Primarul Ciprian Ciucu anunță selecția consiliilor de administrație pentru companiile municipale
Guvernul Bolojan a crescut plafonul amenzii pe care CNA le poate impune, atingând 440.000 de leiAceastă observație face parte dintr-o analiză publicată de Euronews.
Prima serie de incidente a avut loc luni, când un vas comercial turcesc, încărcat cu grâu provenit din Ucraina, a fost lovit de incendiе și apoi s-a scufundat în apropierea lângă coste românești. Două membri ai echipajului au pierdut viața în tragédie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacului forțele rusești, specificând că au fost folosite drone militare.
Reacția oficială a României a venit de la ministrul de Externe, Oana Țoiu, care a denunciat evenimentul ca „o încălcare clară și gravă a normeilor internaționale”.
O zi mai târziu, la aproximativ 130 de kilometri de lângă litoralul bulgar, două alte nave comerciale au fost țintă. Una dintre ele a suferit scufundarea completă, în timp ce cealaltă a rămas avariată, nepotrivită pentru continuarea ploiului.
Ce prevede strategia europeană pentru Marea Neagră?
Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a condamnat cu fermete acțiunea, descriindu-lă ca „total inacceptabilă”, în timp ce a refuzat să formuleze ipoteze despre originea atacului, subliniind că investigațiile sunt încă în curs. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat și ea cuvântul, declarând că starea din Marea Neagră devinere tot mai alarmantă și că orice agresiune împotriva navelor civile reprezintă un acte inacceptabil.
În același context, a adăugat o observație de natură alarmistă: „Este o norocuire că, până acum, nu au fost înregistrate victime”, o formulare care reflectă tensiunea și neîncrederea privind evoluția viitoare a conflictului.
Aceste evenimente au relansat debatele privind eficacitatea strategiei europecene pentru Marea Neagră, lansată oficial peste un an în urmă.
Acest cadru de acțiune prevede, printre altele, asigurarea siguranței corridorilor maritimi, protejarea instalațiilor de exploatare offshore și a cablurilor submare care asigură comunicațiile și transferul de energie.
Un pilar central al planului este constituit de crearea unui centru de securitate maritimă specializată pentru bazinul Mării Negre, care ar trebui să faciliteze coordonarea acțiunilor de intervenție, să întărească colaborarea între gardile de coastă ale statei membre și să sporească eficacitatea în detectarea timpurie a amenințărilor.
Unde sunt lacunile în apărarea navală a UE?
România și Bulgaria au fost desemnate ca coordonatoare principale ale acestei inițiative, iar centrul va funcționa din principalele huburi portuale ale lor: Constanța și Varna.
Conform declarațiilor Comisiei Europene, până în prezent au fost inițiate 65 de proiecte în cadrul strategiei, cu un investiție totală de 200 de milioane de euro.
Totuși, deși ambițiile sunt clare, existența de lacune semnificative în capacitățile de apărare navale a UE devinere tot mai vizibilă.
Un raport anual privind pregătirea militară a Uniunii, analizat de Euronews, evidențiază deficiențe critice în mai multe domenii esențiale: lipsa adecvată de muniție și rachete navale, vulnerabilități în apărere aeriană și antirachetă a forțelor de mare, limitările în capacitatea de a lova la distanță și insuficiențele în protejarea infrastructurii critice situate pe fundul mării.
Deși statele membre ale UE intenționează să allocate aproximativ 98,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea capabilităților navali în perioada 2024–2029, analiza arată că problemele actuale afectează diversitatea și eficacitatea operațiunilor navale.
Printre măsurile recomandate de experți se numără intensificarea supravegheri spațiului maritim prin tehnologii avansate, crescerea investițiilor în sisteme de atac naval și consolidarea măsurilor de protecție a instalațiilor submare.
Ce trebuie făcut pentru a apăra efectiv Marea Neagră?
În acest cadru, Mihai Sebastian Chihaia, specialist în securitate maritimă la European Policy Centre, a subliniat că, deși există o abundență de documente strategice și de indicații de poliție, lipsesc mijloacele concrete pentru a le transforma în realitate. Avem strategii.
Avem direcții clare.
Dar pentru a apăra cu adevărat Marea Neagră, trebuie să investim în capabilități, a declarat pentru Euronews.
Printre instrumentele necesare, el a menționat sisteme capabile să colecteze și să proceseze rapid date din aer și de pe mare – inclusiv radare de ultimă generație și senzori integrati – care ar permite o reactie promptă față de incursiuni neautorizate.
De asemenea, expertul a sugerat că NATO ar putea și ea dezvolta o strategie proprie, focalizată exclusiv pe Marea Neagră, lucru care, până acum, nu s-a materializat.
Sursă: spotmedia
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / - și asistat AI.