Este legislația privind medierea penală suficient de clară?
Avocatul ILIE DORIN6 iunie 2026 Penal Law 0 comentează că acordul de mediere nu ar trebui preluat de procuror pentru a produce efecte juridice în cadrul procesului penal, chiar și în partea sa penală. Prin Decizia 74/18 mai 2026, CPI a respins sesizarea Curții de Apel din Craiova prin care se solicita clarificarea normelor privind acordarea acordului de mediere de către procuror, precum și retragerea plângerii prealabile, care a condus la decizii bizare în unele cazuri.
Ultimele știri
Lansarea ANPPS la Senat: colaborare pentru sănătate orală echitabilă
De ce România ar trebui să acorde prioritate Fondului Social pentru Climă?
ELCEN reface instalațiile afectate la CET București Vest printr-un amplu program de măsuri
Piedone junior a fost exclus din Partidul Umanist Social LiberalÎn Monitorul Oficial 472 din 5 iunie 2026 a fost publicată comunicarea motivelor deciziei de respingere a sesizării, care arată că inadmisibilitatea sesizării rezultă din claritatea anomaliilor juridice în cauză.
ICCJ prezintă, de asemenea, ca exemplu instanțele de apel care au demonstrat claritate în aplicarea legii, problema majoritară fiind în judecători și instanțe.
ICCJ explică pe larg că, astfel cum s-a constatat în legislația și jurisprudența privind medierea penală, acordul de mediere nu poate și nu trebuie preluat de procuror pentru a produce efecte juridice în procesul penal. Acordul de mediere nu trebuie validat, aprobat sau dobândit de procuror.
ICCJ susține în hotărârea sa că legislația privind medierea penală este extrem de clară și nu lasă loc de interpretare.
Aceasta este ceea ce am argumentat şi în toate materialele, de când jurisprudenţa unor magistraţi (judecători şi procurori) a apărut în sala de judecată cu privire la „apropierea acordului de mediere,” magistraţii care nu au pus în aplicare acordul de mediere şi concluziile avocaţilor au continuat hotărârea, deşi a fost un motiv pentru încetarea procesului penal.
Cine stabilește efectele acordului de mediere?
Având în vedere argumentele ICCJ, este clar că procurorii care au susținut că ar trebui asumat/ validat un acord de mediere de către aceștia, dar și instanțele care au respins efectul acordurilor de mediere au exagerat cu legea.
ICCJ reiterează faptul că acordul de mediu este înțelegerea părților și că nimeni, nici măcar judecătorul sau procurorul, nu trebuie să intervină. Înțelegerea părților în procesul penal este sacrolegală, impunând respectul deplin.
Acordul de mediere produce efectele stabilite prin lege și nu de către procuror sau judecător. Voi citi mai pe scurt argumentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, apoi punctul de vedere al Parchetului de lângă ICCJ, iar mai târziu al facultăţilor de drept, al căror statut este izolat, negativ, am putea spune, Facultatea de Drept a ASE Bucureşti.
ICCJ afirmă că cerința existenței unei veritabile probleme juridice în sensul atribuit de practica cuprinzătoare a Comentării privind dezlegarea legii în materie penală, care necesită în mod necesar separarea principiului de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât normele de drept sunt evidente, clare și neechivoce.
Trecând prin normele juridice în cauză, nu există nicio îndoială rezonabilă cu privire la conținutul acestora și, ca atare, dispozițiile nu sunt neclare, ci extrem de clare și explicite.
ICCJ remarcă faptul că procedura de analiză, interpretare și soluționare a chestiunilor juridice nu poate fi utilizată dacă aplicarea corectă a legii este atât de evidentă încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării menționate, atunci când o simplă lectură a textelor juridice a căror interpretare este necesară este suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului.
Sursă: avocatu
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.