Contracte de credit online după OUG nr. 18/2026: valabilitate, probă și executare

Ce schimbă OUG nr. 18/2026?

Acordul de credit încheiat pe platforme digitale devine, odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 18/2026, subiectul unor noi provocări pentru bănci și instituții financiare. Principalele întrebări sunt: cum se dovedește legalitatea tranzacției, cum se păstrează probele schimbului de mesaje și care este puterea executorie a documentelor electronice.

Ultimele știri

Reducerea clauzei penale în insolvență: limite legale și interpretări practiceCincisprezece ani de Cod civil: între litera legii și spiritul dreptățiiDivorțul între soluție familială și procedură judiciară strictăCJUE clarifică recunoașterea anulării ecleziastice în dreptul civil

Procesul tipic de finanțare online cuprinde cinci etape: cererea inițială a clientului, verificarea identității, prezentarea condițiilor precontractuale, trimiterea proiectului de contract și, în final, confirmarea prin cod unic sau semnătură digitală, urmată de virarea sumei. Fiecare pas are un rol juridic clar – identificarea stabilește părțile, acceptarea cristalizează obligațiile, distribuirea actelor dovedește respectarea obligațiilor de informare, iar transferul banilor reprezintă executarea prestației de către creditor.

Cum se asigură validitatea consimțământului?

Creditorul trebuie să demonstreze, încă de la prima interacțiune, existența unui dosar probatoriu solid. În practică, se colectează: înregistrarea identității clientului, dovada consimțământului (mesaje, click‑uri, coduri), și documentele livrate pe suporturi durabile.

Ce probe trebuie să producă creditorul?

Aceste elemente, deși separate, trebuie să fie corelate pentru a forma un lanț de probă incontestabil.

Până la 19 iunie 2026, contractele erau reglementate de art. 8 din OG nr. 85/2004.

Unde se aplică vechile norme?

După această dată, OUG nr. 18/2026 abrogă OG‑ul și introduce noi dispoziții în OUG nr. 34/2014 privind serviciile financiare la distanță.

Astfel, pentru acordurile semnate după 19 iunie 2026, creditorul nu mai poate invoca normele vechi, ci trebuie să se bazeze pe mecanismele tehnice ale platformei și pe prevederile actuale.

Ce spune ÎCCJ despre executare?

Decizia ÎCCJ nr. 23/2019 a stabilit că un contract de servicii financiare încheiat conform art. 8 din OG nr. 85/2004 poate avea caracter executoriu chiar și fără semnătură olografă sau electronică, dacă părțile nu au impus semnarea ca condiție esențială. După abrogarea OG‑ului, această jurisprudență nu se aplică automat, dar rămâne un reper util: forma semnăturii nu este singurul criteriu al executării.

Care este baza legală a executării?

În lipsa semnăturii, caracterul executoriu se deduce din normele speciale aplicabile creditorului: art. 52 alin.

(1) din Legea nr. 93/2009 pentru instituțiile financiare nebancare și art. 120 din OUG nr. 99/2006 pentru instituțiile de credit.

Cum se reflectă noile cerințe în practica zilnică?

Creditorul poate invoca continuitatea logică a acestor prevederi pentru a susține că, deși OUG nr. 18/2026 nu a fost încă interpretată de ÎCCJ, efectul executoriu rămâne valabil.

Studiile de caz arată că, pentru a evita litigii, instituțiile trebuie să structureze fluxul de lucru astfel încât fiecare etapă să genereze probe independente: înregistrarea video a interfeței, log‑uri de server, confirmări prin SMS/e‑mail și arhivarea automată a documentelor pe suporturi durabile. Acest dosar probatoriu, complet de la primul click, permite creditorului să invoce rapid dreptul de execuție în fața instanței.

Ce reglementări suplimentare trebuie respectate?

Pe lângă OUG nr. 18/2026, contractele de credit de consum rămân supuse OUG nr. 50/2010, Legii nr. 365/2002, Regulamentului eIDAS, Legii nr. 214/2024 și regulilor de probă din Codul de procedură civilă. Articolul 7 alin.

Ce concluzii pentru creditori?

(1) din Legea nr. 365/2002 recunoaște că contractele electronice au aceleași efecte juridice ca cele în format tradițional, atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile de informare și consimțământ.

Creditorii trebuie să revizuiască procedurile interne, să asigure că platformele digitale respectă noile cerințe tehnice și să mențină un dosar probatoriu complet încă de la prima interacțiune cu clientul. În lipsa unei interpretări directe a ÎCCJ asupra OUG nr. 18/2026, argumentul continuității cu vechile norme poate fi un instrument puternic în fața instanței.

Sursă: juridice

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Laura HLISTEI-MUREȘAN și asistat AI.