Drapelul Național va deveni obligație legală pentru toate autoritățile publice?
Senatorul Mircia Chelaru, membru al formațiunii AUR și inițiatorul unei propuneri legislativă, a relansat inițiativa de a transforma sărbătoarea Drapelului Național într-o obligație legală pentru toți conducătorii autorităților publice. Proiectul, inițial depus în anul 2023 în timpul legislaturii anterioare, a fost reluat în atenție miercuri de către membri ai Camerei Deputaților, care l-au preluat pentru analiză și eventuală adoptere.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăConform declarațiilor senatorului, în săptămâna viitoare, Comisia de Administrație va analiza și vota modificările propuse, inclusiv eliminarea unor prevederi de sancționare pe care le-a considerat excesive în versiunea inițială.
Chelaru a subliniat că scopul nu este să transforme o ceremonie internă, de tip departamental, într-o sărbătoare națională care să implique activ participarea tuturor funcționarilor de stat, la toate nivelele: local, național, precum și în rețeaua diplomatică, inclusiv ambasade și consulate. El a criticat faptul că, deși ideea există de ani, aplicarea ei a fost amânată fără motiv justificat, iar această întârziere a provocat deranjare în cadrul structurilor statale.
A precizat că nu se vizează sancționarea persoanelor din motive de nemărginit, ci doar asigurarea respectului unui ritual care are profundă semnificație simbolică și istorică pentru națiune.
În ceea ce privește prevederile privind sancțiunile, senatorul a explicat că, deși versiunea originală a proiectului includea amendă pentru diversi tipuri de încalcări, el și echipa sa vor elimina multe dintre aceste prevederi în cadrul revizuirii de săptămâna viitoare. A menționat că, în cursul ultimilor trei ani și jumătate de la lansarea inițiativei, a évoluat perspectivele sale și a recognoscut că aplicarea riguroasă a sancțiunilor nu este necesară pentru atingerea scopului propus.
Deși unele prevederi de responsabilitate vor fi eliminate, Chelaru a subliniat că esența propunerii rămâne intactă: să se asigure că ceremonia de înălțare și coborâre a drapelului se desfășoare conform unui protocol clar, bazat pe norme militare existente.
Textul propus de lege descrie în detaliu ceremonialul de arborare a Drapelului Național, care, conform inițiativei, ar trebui să aibă loc anual în data de 26 iunie. Conform prevederilor, drapelul trebuie să fie ridicat pe catarg în această zi și să rămână așezat până seara zilei de 25 iunie al anului următor, când, la ora 18.00, se va efectua coborârea sa într-o ceremonie specifică.
Această acțiune va fi efectuată în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trumfet, la semnalul „STINGEREA”, moment în care drapelul va fi scuturat de la catarg, împăturit și preluat de garda drapelului.
Sancțiuni pecuniare pentru autoritățile care nu vor arbori Drapelul Național!
Participarea la această ceremonie este obligatorie pentru Prefectul și Comandantul garnizoanei, sau pentru locuitorii legali ai acestora, în cazul lipsii acestora.
Oficialii prezenti la ceremonie trebuie să iasă din formațiunea militară și să se așeze într-o linie, cu fața spre drapel, la o distanță minimă de trei metri. Apoi, fiecare dintre ei va săruta drapelul național în ordinea stabilită de protocol, rămânând în aceeași poziție, cu fața spre simbol. După încheierea acestui ritual, comandantul garnizoanei, împreună cu preotul militar sau ierarhul bisericesc, se va poziționa pe marginea liniei de așezare a oficialilor. În acest moment, se va interpreta imnul național, atât vocal, cât și instrumental, urmat de înălțarea drapelului pe catarg, conform procedurii militare stabilite.
Ceremoniile consacrate Zilei Drapelului Național ar trebui să se desfășoare pe întregul teritoriul național, inclusiv în spațiile diplomatice ale României, începând cu ora 11.00 din ziua de 26 iunie. Conform textului propus, drapelul care urmează să fie ridicat trebuie depozitat seara zilei anterioare, czyli 25 iunie, într-o biserică situată în apropierea unei unități militare sau într-o biserică cu valoare istorică și tradițională pentru comunitatea locală, lângă „Pieța Tricolorului”.
Această dispositive are scopul de a confera solemnității evenimentului și de a legă ritualul de patrimoniul spiritual și cultural al neamului.
Deși versiunea inițială a prevedea sancțiuni pecuniare pentru diferite tipuri de neîmplinire a obligațiilor, inclusiv pentru menținerea în stare deteriorată a drapelului în „Piața Tricolorului”, pentru refuzul de a săruta drapelul de către oficialii participați sau pentru nerespectarea altor prevederi protocolare, senatorul Chelaru a clarificat că multe dintre aceste măsuri vor fi eliminate în versiunea revizuită. A specificat că amendăle propuse inițial variau între 1.000 și 30.000 lei, în funcție de gravitatea infracțiunii, dar că, în contextul prezent, accentul se mută către educare și conștientizare, nu towarded punishments.
El a menționat că constravențiile, în cazul în care ar fi aplicabile, ar fi constatate de către structurile prefectului pentru anumite tipuri de încalcări și de Consiliul Național al Audiovizualului pentru altele. De asemenea, a avertizat că refuzul explicit sau prin retragere voluntară de a participa la ceremonie, de către un reprezentant al autorităților publice cu atribuții prevăzute în lege, ar putea fi considerat abuz în serviciu și sancționat conform dispozițiilor legii penale.
Totuși, a subliniat că această perspectivă nu este scopul principal al inițiativei, ci o garanție de ultim resort pentru a preveni abuzurile.
Sursă: gandul
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Luiza Dobrescu și asistat AI.