Oare devine fiecare act o taxă nouă?
Discuția despre obligativitatea unui avocat pentru fiecare document contractual a stârnit o reacție fermă în mediul de afaceri. Confederația Patronală Concordia cere retragerea proiectului legislativ B563/2026, actul care impune angajarea unui specialist în drept la semnarea oricăror acte ale firmelor.
Ultimele știri
ÎCCJ. Verificarea achitării obligațiilor fiscale în cazul pronunțării hotărârii care ține loc de act autentic
Adolescentul australian care plănuia atacul terorist la Sydney a declarat radicalizarea online
Fostul partener refuză să plătească pensia alimentară? Se vor putea executa silit și banii viitori, fără drumuri
Limitele autorizației de regularizare sub imperiul Legii nr. 169/2026. Între inalienabilitatea domeniului publicPropunerea a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie, iar inițiatorii au cerut dezbatere și vot de urgență, fără o evaluare prealabilă a costurilor și a impactului asupra companiilor.
Conform poziției Concordiei, proiectul nu se limitează la tranzacții complexe, ci include și operațiuni de rutină, cum ar fi actele adiționale, modificările la Registrul Comerțului sau contractele de leasing. Organizația subliniază că sectorul privat, contabilii, juriștii și companiile de tehnologie au fost ocoliți de la consultări, deși sunt principalii afectați. Mai mult, patronatul contestă utilitatea regulii, atrăgând atenția că piața n-a semnalat nicio problemă reală care să ceară o asemenea obligație.
Costurile ar fi aceleași indiferent de mărimea firmei, lovind cel mai tare în microîntreprinderi. Oana Luca, vicepreședinte FICSIMM pentru Regiunea Nord-Vest, a numit direct situația: o „taxă nouă pe fiecare act”. Orice angajare, act adițional sau modificare la Registrul Comerțului va aduce o cheltuială în plus care altfel s-ar fi dus spre salarii sau investiții. Apăsarea financiară e aceeași pentru o firmă mică și o corporație gigant, sufocând micii jucători dintr-o piață deja zguduită de contracția economică.
Ce alte profesii riscă dosare penale?
Șocul nu e doar financiar. Proiectul trece în barca avocaților o serie de activități pe care contabilii sau firmele de recuperare creanțe le fac legal și astăzi.
Dacă legea trece, acești profesioniști s-ar putea trezi chiar cu răspundere penală.
Semnalul de alarmă vine tare și din zona tech.
Corina Vasile, director executiv ANIS, avertizează că definiția consultanței juridice e atât de lată încât poate îngropa industria. Orice aplicație cu răspunsuri personalizate, de la softuri de HR și contabilitate până la asistenți AI, riscă să fie catalogată drept activitate rezervată avocaților.
De ce ignoră autoritățile realitatea din piață?
Vasile subliniază pericolul ca aceste servicii să fie blocate în doar cinci zile și avertizează că simpla folosire a unor expresii specifice poate atrage sancțiuni penale.
Și ea regretă lipsa consultărilor cu industria software înainte de depunerea proiectului.
Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia, vede o prăpastie între discursul oficial despre simplificare și realitatea din textul propus. Deși guvernanții vorbesc de debirocratizare și competitivitate, regula dă peste cap felul în care firmele românești își fac treaba.
Proiectul a apărut fără nicio estimare de costuri și fără o discuție cu cei care trebuie să scoată banii din buzunar. Concluzia lui e tăioasă: afacerile n-au cerut o astfel de regulă, iar adoptarea ei s-ar face fără niciun consens.
Sursă: HotNews