Ce tip de investiții mici sau cheltuieli mici ale relației nu vor fi discutate
Avocatul ILIE DORIN 11 septembrie 2026
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocNoile comentarii juridice și judiciare
De cele mai multe ori concubinatul durează ani sau decenii, timp în care cei doi se angajează în muncă, planuri, investiții comune, în ideea unei coabitații veșnice. În cazul căsătoriei, dacă legea protejează drepturile de proprietate în cazul divorțului sau în cazul în care căsătoria este terminată prin moarte, nu există nicio protecție specifică în cazul concubinei.
Această protecție ar putea fi benefică de concubine dacă ar fi adoptat legea privind parteneriatul civil.
Având în vedere prevalența recentă a relațiilor concubine asupra relațiilor matrimoniale, ambele fiind de facto relații de familie cu sau fără copii, cred că legislativul ar trebui să se preocupe de reglementarea unei protecții juridice a drepturilor concubinei.
Situatiile pe care le vom discuta mai jos nu includ, dar exclud, investiții mici sau cheltuieli mici ale relației, costuri comune suportate în același timp sau alternativ, donații mici, cadouri sau alte forme de benevolență între parteneri.
Situatiile despre care vorbim se referă la investiții majore care depășesc costurile obișnuite ale unui cuplu.
Legic, co-consumerii nu au unul sau două active comune, dar fiecare are un activ comun separat. Deși trăiesc împreună de ani sau decenii, legea nu prevede posibilitatea ca ei să aibă o moștenire comună generică în abundență.
De ce co-consumerii nu au active comune, ci fiecare are un activ comun separat?
Cu toate acestea, aceștia trebuiau să achiziționeze bunuri de proprietate comună sau la rate predeterminate dacă ambii au participat la achiziția notarială a unui bun ca cumpărători și, prin urmare, fiecare a dobândit dreptul de coproprietate.
Problema apare atunci când ambii contribuitori nu sunt prezenți la biroul notarului, dar și atunci când nu există achiziții notariate de active, sau când se fac îmbunătățiri unei proprietăți care aparține doar unei singure situații, ultimele fiind cele mai frecvente în practică.
În acest context, doar unul dintre parteneri este proprietarul proprietății sau lucrărilor desfășurate, deși ambii sau poate doar celălalt, care nu este nici proprietarul proprietății, nici proprietarul lucrărilor, ci un simplu investitor. De cele mai multe ori se stabilește o cerere pentru soțul/soția care a adus/a investit sume, dar nu este înscrisă în documentele de proprietate referitoare la bunurile mobile sau imobile sau la îmbunătățirea/munca efectuată.
În ceea ce privește această creanță, există o obligație a celuilalt soț sau a moștenitorilor săi (în cazul în care concubinatul se încheie prin moarte) de a plăti o sumă monetară persoanei care are dreptul.
Deci e o sumă de bani pe care cineva a investit într-un bun care nu este în numele lor, ci în numele celuilalt soț, și acum ei cer ca situația să fie rezolvată și banii recuperate.
În majoritatea cazurilor, contribuția financiară care este discutată în justiție este substanțială și trebuie dovedită prin documente/înregistrări, chiar și din partea națională. Cea mai substanțială dovadă, chiar și în negocieri amicale, dar mai ales în instanță, este transferul bancar. De asemenea, pot fi utilizate discuții în care celelalte părți sau terțe părți depun mărturie extrajudiciară cu privire la existența sau la plata de bani pentru un anumit proyect.
Datele de la domiciliu, chiar și propriile notă ale soților, pot fi începutul dovezilor care, împreună cu alte dovezi, pot dovedi plata unei sume. O altă dovadă importantă ar fi recunoașterea explicită a contribuției financiare - în valoare și date - de către persoana care a primit banii. Contribuția financiară ar trebui să fie indicată prin valoarea și data (sau cel puțin perioada) în cheltuielile comune ale cuplului pentru cele ale celuilalt.
Sursă: Avocatu