Serviciile de restaurant: cheltuieli de protocol sau investiție în relații?
Cheltuielile protocolului reprezintă o categorie de cheltuieli întâlnite frecvent în activitatea companiilor, fiind efectuate în scopul dezvoltării și menținerii relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri. Acestea pot consta în achiziționarea de produse pentru serviciul persoanelor care participă la reuniuni organizate la sediul companiei, precum și organizarea de mese de afaceri în restaurante.
Ultimele știri
Aplicația e-Terra a soluționat 100.000 de cereri în România
Cum să obții bonificația fiscală de 3% în 2025
ANAF verifică tot mai atent averile persoanelor fizice
Condițiile exercitării dreptului la informație, verificate de CCRÎn acest context, analizăm următorul studiu de caz: O companie comercială cumpără în mod regulat produse pentru protocol (biscuite, bomboane, cafea, ceai, apă minerală, sucuri etc.).
Aceste produse sunt folosite exclusiv pentru serviciile clientilor si partenerilor de afaceri care viziteaza sediul companiei, precum si in cadrul sesiunilor de lucru interne. De asemenea, reprezentanții companiei organizează mese de protocol la restaurant cu diferiți clienți pentru a dezvolta relații comerciale. Se vor lua în considerare următoarele aspecte: 1.
Care este opinia dumneavoastră fiscală privind dreptul de deducere a TVA pentru aceste două categorii de cheltuieli (bunuri consumate în incintă și servicii de restaurant)? 2.
Cheltuielile de protocol la restaurant: sunt deductibile fiscal?!
Ar trebui elaborate documente justificative specifice pentru a demonstra natura protocolului și legătura cu activitatea economică a societății? Dacă da, ce sunt acestea? În conformitate cu punctul 8 alineatul (8) din normele de aplicare a articolului 271 alineatul (5) litera (a) din Codul fiscal, acesta nu constituie prestarea de servicii efectuate cu plata serviciilor prestate cu titlu gratuit în cadrul acțiunilor protocolului, în măsura în care acțiunile protocolului sunt efectuate în scopul activității economice a persoanei impozabile, plafonul de 100 lei nu este aplicabil.
Una dintre cele mai comune servicii furnizate de o persoană impozabilă partenerilor de afaceri/ potenţialilor parteneri de afaceri, în scopul activităţii economice şi pentru care persoana impozabilă are dreptul deplin de a deduce impozitul fără a aplica nici un plafon, este masa restaurantului.
Serviciile de restaurant și catering sunt definite la punctul 18 din normele de aplicare a articolului 278 alineatul (4) din Codul fiscal ca fiind serviciile care constau în furnizarea de produse alimentare și/sau băuturi, preparate sau nepregătite pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe suficiente pentru a permite consumul lor imediat în incintele furnizorului. Furnizarea de alimente și/sau băuturi este doar unul dintre elementele unui întreg în cazul în care serviciile prevalează.
Cum se deduc corect cheltuielile de protocol pentru mesele de afaceri?
Serviciile de restaurant constau în furnizarea unor astfel de servicii în incintele furnizorului, iar serviciile de catering constau în furnizarea unor astfel de servicii în afara spațiilor furnizorului. Furnizarea de alimente și/sau băuturi, indiferent dacă sunt sau nu preparate, fără niciun serviciu aferent, nu este considerată a fi servicii de restaurant sau catering. Prin urmare, pentru ca întâlnirea să fie asimilată meselor de la restaurant trebuie să fie însoţită de servicii conexe (ospătar, spaţiu de luat masa etc.). Dacă nu este însoțită de servicii conexe, aceasta nu poate fi tratată ca o prestare de servicii, ci va fi asimilată unei livrări de bunuri.
În acest caz, dispoziţiile art. 270 alin. (8) lit. (c) din Codul Fiscal şi ale normelor de aplicare a acestuia conform cărora nu se consideră a fi livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit unei persoane este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, cu excepţia TVA-ului.
Cadoul include unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. În cazul în care valoarea cadoului este mai mare, se emite auto-factura pentru colectarea taxei pentru depășirea plafonului.
Factura se declară în contul întocmit pentru perioada fiscală în care mărfurile au fost acordate cu titlu gratuit în cadrul acțiunilor protocolului și au depășit plafonul.
Sursă: contabilul.manager
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.